Pianul călător dă o șansă Casei de Cultură din Roman

casa de culturaPianistul Mihail Horia susține un concert extraordinar pe 29 martie, inclus în turneul „Pianul călător”. Casa de Cultură are nevoie de fonduri pentru reabilitare. Instituţia îşi asigură veniturile din chiriile încasate de la societăţile comerciale care au sedii în clădire. Lunar, instituţia plătește 10% din câştigurile obţinute către Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor, în proprietatea căreia se află.

Modernizarea Casei de Cultură din Roman este o necunoscută pe care autorităţile locale încearcă să o dezlege de mai mulţi ani. Clădirea, cu o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, construită în 1970, nu a beneficiat, în cei 40 de ani de existenţă, de reparaţii capitale. Singura sursă de existenţă o reprezintă chiriile percepute din activităţile comerciale care se desfăşoară în instituţie.

 

 

casa de culturaAfacerile şi cultura împart aceeaşi Casă

Casa de Cultură din Roman trăieşte din autofinanţare. Spaţiile în care, altădată, romaşcanii făceau cursuri de calificare pentru un loc de muncă într-o fabrică sau o unitate meşteşugărească sunt închiriate, de câţiva ani, pentru activităţi dintre cele diverse: de la schimb valutar şi club pentru tineri, la florărie şi salon de cosmetică, de la posturi locale de TV şi loc de petrecere a timpului liber, la notariat. „Contractele de închiriere sunt confidenţiale, dar, lunar, strângem suma de 12.000 de lei. Din aceşti bani se plătesc salariile celor cinci angajaţi ai instituţiei, facturile la utilităţi şi lucrările de reparaţii. Din spectacole câştigăm foarte puţin. Dacă biletul unui spectacol este 6 lei, partea pe care o primim, de 15% din vânzări, nu acoperă cheltuielile pentru încălzirea sălii de spectacol”, a spus directorul Marcela Ursu.

Chiriaşii se plâng de valoarea chiriilor, dar rămân pe poziţie, pentru că locaţia are vad bun. Casa de Cultură din Roman furnizează 10% din câştigurile obţinute către Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor (ANCCS) din România. „Este vorba despre o sumă de 500 de lei lunar. Aceste fonduri sunt folosite pentru organizarea de festivaluri, pentru reparaţiile unor Case de Cultură din ţară aflate într-o stare avansată de degradare”, a spus directorul Marcela Ursu.

Circuitul acestor bani în natură nu mai aduce fonduri de reparații și pentru Casa de Cultură din Roman. De la construcţia acestei clădiri, nu s-a făcut nicio reparaţie capitală. Situaţia juridică incertă a imobilului face dificilă preluarea clădirii de către autorităţile locale. Fostul director al instituţiei, Alexandru Doru, spune că această clădire nu are un „act de naştere” şi, deci, nu poate fi vândută. Este ilogic și de neînțeles cum poate fi plătită parte din chirie asociației din care face parte, dacă nu există un act de proprietate. Serviciul juridic al Primăriei Roman sau un avocat romașcan interesat și de actul de cultură ar putea rezolva dilema juridică. Gurile rele cred că acest document există şi că a fost „îngropat” intenţionat, pentru ca imobilul să nu fie înstrăinat.

Izolaţia clădirii, alertă de grad zero a Casei de Cultură

Cu un fond de carte de 35.000 de volume, biblioteca din cadrul Casei de Cultură a intrat, după 1990, într-un con de umbră, punându-se problema, la un moment dat, chiar a transferului de carte către Biblioteca Municipală „George Radu Melidon.

Actuala conducere a instituţiei de cultură vrea să promoveze imaginea bibliotecii şi să revitalizeze activităţile culturale ale acesteia. Până când în biblioteca instituţiei vor fi organizate seri culturale, lansări de carte, expoziţii de pictură, sunt necesare lucrări de reabilitare complexe.

„Vrem să redăm biblioteca publicului şi, încă de anul trecut, am iniţiat lucrări de reabilitare. Izolaţia sălii în care funcţionează biblioteca ne-a costat 7.200 de lei. În acest an, ne-am propus să reparăm acoperişul de deasupra bibliotecii, pentru că, de ani buni, se produc infiltraţii în tavan. Avem în plan montarea unei centrale termice în bibliotecă, pentru a desfăşura activităţi şi pe timp de iarnă”, a spus directorul instituţiei.

Investiţii s-au mai făcut şi în holul de la parterul clădirii, în câteva săli şi într-un birou al clădirii. Lucrări de izolaţie sunt necesare, spune directorul Casei de Cultură, şi în exteriorul clădirii, dar şi în alte săli şi birouri ale instituţiei.

Sistemul de încălzire al Casei de Cultură, un spectacol fără sfârşit

Frigul din sala mare a Casei de Cultură a ţinut departe, ani de-a rândul, spectacolele. De la montarea celor două centrale termice, cu opt ani în urmă, de către firma care desfăşura în Casa de Cultură un joc piramidal, nu s-a mai investit niciun ban în sistemul de încălzire. „Sunt montate două centrale puternice, care fac faţă sălii de spectacol. În scenă se resimte cel mai tare frigul. Înţeleg că este o problemă din construcţia clădirii. În această primăvară, vom consulta nişte specialişti care ne vor spune în ce condiţii vom putea face o izolaţie a scenei”, a spus directorul instituţiei.

Pianul donat de Radio România va ajunge la şcoala de Artă „Sergiu Celibidache”

Muzicianul Mihail Horia, unul dintre cei mai apreciaţi pianişti români, vine la Roman într-un concert extraordinar care va avea loc pe 29 martie, inclus în turneul „Pianul călător”. Pianistul nu va veni cu mâna goală la Roman. Proiectul „Pianul călător”, aflat în al treilea an de derulare, prevede donarea unui pian aşezămintelor culturale care nu sunt dotate cu pian. Radio România, unul dintre organizatorii turneului, va dona şi la Roman un pian de concert.

Pianul va fi găzduit, pentru o perioadă scurtă de timp, de Casa de Cultură din Roman. Acesta va călători, apoi, spre Școala de Artă „Sergiu Celibidache”. „Noi avem un pian funcţional în Casa de Cultură. Este mai util pentru Școala de Artă «Sergiu Celibidache» decât pentru noi. Cred că în orice instituţie de cultură sau de învăţământ s-ar afla, pianul este binevenit”, a mai spus directorul Casei de Cultură.


COMENTARII

WORDPRESS: 0