Patrioți nu doar de Ziua Națională

„Îmi doresc o patrie a noastră, a tuturor românilor”, mărturisește profesorul Ovidiu Albert. Pentru prefectul de Neamț, Ilie Mitea, respectul pentru culorile tricolorului reprezintă o dovadă de patriotism. „Patria nu poate să-ți fie decât acolo unde îți sunt părinții, bunicii, rădăcinile”, ne învață profesoara Elena Teodorescu. „Patriotismul nu este doar un cuvânt, este o stare de spirit”, spune poeta de clasa a IX-a Mădălina Robu. Căpitanul Robert Jugănaru, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Neamț, a făcut față încercărilor din Afganistan cu gândul la familie și țară.

Există câteva date în calendar – și 1 Decembrie se numără printre acestea – când cuvinte ca „român”, „România”, „patriot” sau „tricolor” sunt pe buzele tuturor și când mâna dusă la piept la auzul imnului național înseamnă mai mult decât în oricare altă zi. În zi de sărbătoare, „Ziarul de Roman” și-a propus să descopere ce se ascunde în spatele cuvântului „patriotism”, și dacă nu cumva acesta, folosit până la demonetizare câteva cincinale, nu a rămas decât o vorbă goală. Sau, în cel mai bun caz, desuetă.

„După decenii de exacerbare a naționalismului, a urmat o reacție adversă, de respingere a tot ceea ce ține de trecut. În plus, globalizarea și integrarea în structurile europene au creat o impresie eronată că valorile noastre nu mai sunt perene și trebuie să adoptăm noi valori, indiferent de prețul pe care îl vor plăti generațiile viitoare. Nu în ultimul rând, predarea disciplinelor care țin de cultivarea sentimentului național au fost marginalizate, prin reducerea constantă a numărului de ore. Așa se face că, în timp ce mai toate statele civilizate ale Europei se concentrează pe dezvoltarea unui sentiment patriotic, noi am devenit excesiv de «europeni», neglijând valorile naționale”, a spus profesorul de istorie Ovidiu Albert de la Colegiul Național „Roman-Vodă”.

Cu toate acestea, sentimentul nu ține de „trend”. „A fi patriot înseamnă a fi conștient de valorile unei nații, de trecutul, dar și de viitorul ei. Nu împărtășesc negativismul excesiv vis-a-vis de viitorul patriei. În plus, refuz categoric să plec din țara mea, indiferent de opiniile oamenilor politici. Nu îmi doresc «o țară ca afară», îmi doresc o patrie a noastră, a tuturor românilor. Fie ca românii să dovedească înțelepciune și atașament față de o patrie care e complet diferită față de cea de la «știrile orei 5»”, a spus profesorul Albert.

Patriotism la împodobitul bradului

Pentru prefectul județului Neamț, patriotismul a fost sădit într-o curte din Sibiu, printre unguri și sași. „Locuiam cu o familie de unguri și cu o familie de sași, în aceeași curte. La sărbători era concurență: cine are cele mai frumoase haine, cine a împodobit cel mai frumos brad. Pentru a împodobi bradul, noi, copiii, făceam ghirlande din hârtie. Fără excepție, ghirlandele erau cu roșu, galben și albastru. În plus, niciodată nu se punea în brad stea. Bunicii mei considerau steua ca fiind simbolul rușilor, al sovieticilor și aveau o repulsie față de aceștia”, spune Ilie Mitea, care își amintește că întotdeauna se simțea întreg atunci când, pe 24 ianuarie, juca Hora Unirii.

Prefectul poartă cravată în culorile tricolorului, iar la o recepție, care a avut loc în urmă cu două luni, prefectul a venit îmbrăcat în cămașă cu motive populare. „Au fost multe momente în care m-am simțit mândru că sunt român. Dar unul de care îmi mintesc în mod special este o victorie al lui Ivan Patzaichin. Mă uitam la televizor, se intona imnul României, iar în cadru a fost dată o imagine cu tricolorul fluturând. A fost un moment deosebit”, a povestit prefectul județului Neamț.

„A fi patriot înseamnă să-ți iubești întâi familia”

Pentru Elena Teodorescu, care a fost profesor timp de 40 de ani, patriotismul este un sentiment care nu moare niciodată, care se construiește cu pași mici și din aproape în aproape. „Acest sentiment nobil se construiește puțin câte puțin, cu lucruri mărunte. A fi patriot înseamnă, în primul rând, să-ți iubești familia, să-ți prețuiești părinții și bunicii, să fii legat de casa în care te-ai născut, de grădina ta. Când eram profesoară, prima activitate pe care le-o propuneam elevilor, în calitate de dirigintă, era o vizită la muzeul școlii, pentru că am considerat obligatoriu ca elevii să-și cunoască înaintașii, să știe cine sunt cei care au construit acest edificiu și ce le-au lăsat moștenire. Eu pun sub semnul întrebării dictonul «Ubi bene, ubi patria». Patria nu poate să-ți fie decât acolo unde îți sunt părinții, bunicii, rădăcinile”, a spus profesoara Elena Teodorescu.

Poezii dedicate țării

Mădălina Robu și Alexandru Silistru sunt elevi în clasa a IX-a și au considerat că nu poate exista un gest mai frumos de Ziua Națională decât acela de a-i dedica țării o poezie. „Îmi place foarte mult să scriu versuri și am scris această poezie pentru că iubesc România «dodoloață». Să scriu această poezie a fost un act de mândrie, mă simt onorată să scriu pentru țara mea. Patriotismul nu este doar un cuvânt. Este o stare de spirit și înseamnă să nu te gândești la ceea ce primești de la țara ta, ci la ceea ce poți face pentru ea”, a spus Mădălina Robu.

Patriotism la mii de kilometri

Pentru căpitanul Robert Jugănaru, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Neamț, dragostea de țară a fost un sentiment pe care l-a simțit constant timp de șase luni, cât a fost plecat în misiune în Afganistan. „Perioada pe care am petrecut-o în Afganistan a fost o experiență unică, atât cu momente plăcute – și aici vorbesc de planul profesional unde am avut de învățat de la fiecare coleg aflat în această misiune, mai ales că sistemul de lucru american diferă mult de cel existent în țară -, cât și cu momente dificile, pe care mă bucur că am reușit să le depășesc cu bine. Când am plecat în misiune m-am simțit mândru, demn, puternic. Pentru mine, pentru familie și pentru țara mea”, a afirmat căpitanul Robert Jugănaru.

Prefectul Ilie Mitea

Mădălina Robu și Alexandru Silistru

Căpitanul Robert Jugănaru