Patrimoniul național este în atenția elevilor romaşcani

Specialiştii din cadrul IPJ Neamţ pe probleme de patrimoniu au prezentat elevilor proiectul educaţional „Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional”. Proiectul a fost realizat de Fundaţia Colegium XXI şi Inspectoratul General al Poliţiei Române. Elevi din două licee romaşcane au învăţat că patrimoniul local şi naţional trebuie protejat. 

Elevii de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şi Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” din Roman s-au întâlnit cu specialiştii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Neamţ pe probleme de patrimoniu. La întâlnire au fost prezenţi comisar Vitalie Josanu, ofiţer specializat pentru protejarea patrimoniului cultural din judeţul Neamţ, şi agent şef adjunct Iulia Maftei, din cadrul IPJ Neamţ, elevi şi cadre didactice.

patrimoniu 02Întâlnirea a fost interactivă şi s-a derulat în jurul proiectului educaţional intitulat „Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional”, realizat de Fundaţia Colegium XXI şi Inspectoratul General al Poliţiei Române. „Fiecare naţiune care se respectă încearcă să-şi identifice elementele de valoare, pentru a le proteja. Prima măsură luată de preşedintele Ion Iliescu în anii ’90 a fost să abroge legislaţia patrimoniului, pentru că investiţia în artă este mult mai valoroasă decât cea în lingouri de aur. Există dorinţa aceasta de a avea ceva unic, ceva ce nu mai are nimeni. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, a apărut şi legislaţia privind patrimoniul. Cea mai mare problemă nu o ridică bunurile clasate care se află pe o listă a monumentelor istorice, ci acelea care nu sunt protejate de legislaţie. Printre acestea, felonul Sfântului Ioan Gură de Aur, adăpostit de Centrul Eparhial Roman. Nefiind un bun clasat, înseamnă că este unul oarecare. Există sancţiuni care pot proteja acest bun de valoare de orice nebun care ar pune un chibrit aprins sub el. La Piatra Neamţ, de exemplu, a fost o tâlhărie foarte urâtă cu tablouri. Victima, o colecţionară de tablouri în vârstă de 73 de ani, a stat şapte ore în casă cu infractorul. Acesta credea că în casă sunt doar două-trei tablouri, dar pe pereţi erau mult mai multe, semnate de Grigorescu şi Tonitza. A încercat să taie tablourile de pe rame, dar bătrâna, o femeie cu dragoste pentru patrimoniu, i-a spus: «Ai să distrugi pictura. Ai să pierzi şi tu, şi eu. Lasă-mă pe mine să te ajut să împachetezi.» Femeia a împachetat tablourile în ziare, le-a îmbrăcat în huse şi i le-a dat. Asta înseamnă conştiinţă. La o lună după eveniment, am ştiut cine este hoţul. Îl urmăream, era undeva în zona Constanţa. Nu găsea cumpărători şi, atunci, l-am ajutat noi, printr-un poliţist sub acoperire. În felul acesta, am recuperat tablourile, care se ridicau la un milion de euro. De aceea, noi, ca ofiţeri de patrimoniu, suntem interesaţi de soarta acestor bunuri de valoare”, a explicat comisarul Vitalie Josanu.

Fiecare epocă are personalitatea ei, dată de oameni, de evoluţia generaţiilor. „S-a dezvoltat mult o arhitectură volumetrică. Construcţiile din perioada interbelică nu încercau să epateze prin volum, ci prin ornamente. Acolo unde există arhitecţi cu gândire sănătoasă, niciodată nu o să facă un amalgam de construcţii într-o localitate – cum este şi la Roman -, adică blocuri lângă clădiri monument de secol 19, sau la Piatra Neamţ, unde a fost construit un pasaj subteran sub Curtea Domnească. Dacă Ştefan cel Mare nu a avut inspiraţia în vremea lui, noi de ce să nu-l facem? Mai punem şi nişte termopane la biserici-monument istoric – pentru ca, spun preoţii, «babele să nu sufere de frig» -, o uşă de apartament la intrare şi o cutie de aer condiţionat. Dacă cei din secolul 19 nu au ştiut, punem noi. Asta înseamnă o mutilare a monumentelor. De aceea, noi trebuie să păstrăm clădirile de patrimoniu cât mai aproape de forma lor originală, aşa cum le-au lăsat ctitorii”,  a spus comisarul Vitalie Josanu.


COMENTARII

WORDPRESS: 0