Articol publicat în data de: joi, 11 Aug 2016




Natură, penel şi tăcere

 

ciobanu gheorghe am 03Privind îndelung Expoziţia de pictură de la Muzeul de Artă semnată de plasticianul Valerian Caldare, gîndul te poartă, imaginar, la ideea că aşa trebuie să se fi prefigurat, în viziunea „poetului nepereche”, ambianţa de „altceva” a „Insulei lui Euthanasius”. Și aici e un „altfel” de poposire, de cer şi natură, de meşteşug în a le reda pictural. Deşi apartenent unui timp al grabei fotonilor, penelul artistului e meditativ, zăbovind îndelung la fiecare atom de existenţă şi respirînd în jur cuminţenia eternităţii.

Punctul de plecare al celor expuse pare a fi acel „ecran lat” al temei răpirilor mitologice, eroina secvenţei putînd fi o Proserpină sau o Sabină, aici petrecută sub zodia Olimpului antic, dar însumînd în ea, ca semnificaţie, „Războiul celor două… sexe” multimilenar, ce a însoţit, ontologic, biosfera, dar, mai ales, bioumanul de pe Terra. Răpiri dorite şi aşteptate, născătoare, apoi, de viaţă şi de tumult. În urma lor rămîne tăcerea, care, acum, ca un simbol, e, în continuare, Expoziţia, în care „Mitologia Răpirii” devine o „insulă” a clorofilei, o „singularizare a singurătăţii” naturii. De la real, către miraj, de la „a fi” la un „ar fi”.

Un grup restrîns de portrete, aflate la frontiera dintre „dincoace” şi „dincolo” şi nelăsînd să se strecoare în afară nici o fărîmă de „eu”. Expresia ochilor, ca şi anatomia buzelor – cele două portaluri prin care am putea să ne furişăm în intimitatea personajelor portretizate – sînt acum cu „punţile ridicate”. E un Pygmalion care, după propria sa viziune, o preferă pe Galateea numai „dăltuită” şi deloc cu viaţă.

expozitie valerian caldareO aceeaşi „alter” o emană şi buchetele florale, pornite de la modestia unor suporturi obişnuite şi desfăşurate, apoi, în evantaiuri voalate, cu corolele lor atotexistente dar, în acelaşi timp, trăind din plin o singurătate existenţială proprie. Clasificarea clasică a plantelor se continuă, acum, pe mai departe, cu o alta, mai miniaturizată, cu una a florilor şi a mirajului ce le înconjoară pe acestea.

Dominante şi purtătoare din plin a personalităţii autorului sînt acele instantanee spontane de natură clorofiliană, la care tăcerea orizontalelor se împleteşte, ortogonalic, cu şi mai marea tăcere a cîte unui copac singuratic. Penelul, peste tot, e visător, zăbovind îndelung la „atomii de culoare”, ca şi la „asonii de linişte”, totul redînd o microexistenţă a firii, pornită pe un drum ce o miniaturizează şi mai mult. Spaţiul s-a contopit cu geneza, iar timpul s-a pierdut într-un viitor incert, amîndouă, uneori, însumîndu-se în imaginea, fără limbaj, a ceţii.

Singurătatea şi singularitatea florilor de mai înainte se continuă şi aici, pe „planeta peisajelor”, prefigurîndu-se, astfel, asemeni întregii creaţii a autorului, un discret şi încet proces de „retracţiune cosmică”, necunoscut, încă, în universul nostru de apartenenţă. Prin aceasta, natură redată e mai mult gîndită, decît surprinsă, penelul autorului ascunzînd în el, în fibrilaţia lui miniaturală, revărsări impresionante de gîndire, de acea imaginară şi cosmică „Muzică a Sferelor”. Spre deosebire de Arhitectură şi Sculptură, la care te atenţionează mai întîi forma şi apoi partea ideatică şi invers, la literatură şi muzică, la plastică, film şi coregrafie, acea surprindere artistică e pendulatorie. Ei bine, la Expoziţia de faţă, măsura acestor pendulări e minusculă şi sensibilă. O vibraţie retiniană, pornită de la un penel de excepţie.

În arta plasticianului cu nume moldav şi amforian, ne întîlnim cu un spectru larg şi profund de stiluri, pornind de la cuminţenia clasică şi meditaţia prerafaelită, trecînd, apoi, prin sensibilitatea romantică şi operînd, inedit, cu un neopointilism original, la toate acestea adăugîndu-se, voalat, vegetalismul şcolii flamande. Un poet al tăcerii, el însuşi posedînd o discretă tăcere de Poet.

 

de Gheorghe A.M. CIOBANU – text publicat în luna iulie 2006

 

 

 

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close