Listele electorale dau dureri de cap politicienilor

Dimensiune text

Oamenii politici consideră că listele electorale ar trebui actualizate şi comparate cu informaţiile de la recensământ. Listele electorale se întocmesc în funcţie de domiciliul din acte al alegătorului. Jurişti din mai multe instituţii consideră că listele electorale nu trebuie coroborate cu datele de la recensământ. INS a publicat informaţii cu privire la populaţia stabilă a comunităţilor.

Apropierea campanieie electorale agită spiritele în rândul politicienilor, mai ales că suprapunerea alegerilor europarlamentare cu referendumul pentru modificarea Constituţiei înseamnă şi o mobilizare generală în rândul partidelor, în condiţiile în care este nevoie de un cvorum de 50% plus 1 pentru validarea referendumului. Acest prag dă emoţii politicienilor, mai ales după ce s-a întâmplat în vara anului 2012.

referendum02Senatorul PSD Ioan Chelaru consideră că listele electorale trebuie actualizate şi trebuie ţinut cont de datele recensământului care a avut loc în anul 2011. „Bănuiesc că se va merge pe listele electorale dinaintea recensământului. Nu ştiu dacă rezultatele recensământului au fost coroborate în fiecare localitate cu verificarea listelor electorale, cu scoaterea de pe liste a persoanelor care sunt plecate definitiv sau temporar. Cred că trebuie să se ţină cont de electoratul efectiv din România, care trebuie înscris pe listele electorale curente şi de care trebuie să se ţină cont la stabilirea cvorumului. Voi ridica problema în cadrul Biroului Permanent al PSD”, a declarat Ioan Chelaru.

Colegul  său de uniune doreşte actualizarea listelor electorale, care ar fi pline de informaţii neconforme cu realitatea. „Listele trebuie actualizate. Dacă luăm exemplul municipiului Piatra Neamţ, ar trebui să se prezinte la vot 99% dintre alegătorii reali, pentru a fi 50% plus 1 pe liste. În condiţiile actuale, pragul de 50% plus 1 este foarte greu de atins”, a afirmat deputatul PNL Dorinel Ursărescu. Acesta a precizat că situația din teren este cauzată de un cerc vicios, întrucât administraţiile locale şi autorităţile sunt interesate să declare un număr cât mai mare de locuitori, pentru că rangul comunelor şi al municipiilor – de unde derivă plata primarilor şi numărul de consilieri – se calculează în funcţie de populaţie. În plus, deputatul liberal nu crede în cifrele ultimului recensământ. „Recensământul din 2011 a fost un eşec pe toată linia. În Roman, au fost scări întregi de bloc care nu au fost recenzate. Susţin organizarea unui nou recensământ, care să arate situaţia reală”, a mai spus Dorinel Ursărescu.

„Alegerile din luna mai se vor desfăşura după listele actuale. Avem alegători mai puţini, dar actualizarea trebuie făcută în baza unor documente”, susţine deputatul PSD Ioan Munteanu.

Din tabăra opoziţiei, deputatul Elena Udrea este de părere că validarea Constituţiei se va putea face doar în condiţiile în care se vor prezenta la urne 9,2 milioane de români, listele electorale neavând nicio legătură cu recensmântul, ci cu informaţiile venite de la serviciile de evidenţă a persoanelor. „În ceea ce priveşte erorile care pot apărea pe listele electorale, cred că acestea vor fi mult mai puţine ca în trecut. Mai ales după scandalul din vara lui 2012, cred că direcţiile pentru evidenţa populaţiei şi-au făcut treaba mai bine, la fel şi responsabilii de la Autoritatea Electorală Permanentă, iar numărul persoanelor decedate prezente pe liste sau al celor care nu au drept de vot va fi mult mai mic. Aşa cum stau lucrurile acum, nu mă îngrijorează modul în care se construiesc listele electorale, ci ca procesul de votare, mai ales în ceea ce priveşte eventualul referendum de modificare a Constituţiei, să se desfăşoare corect. Adică să nu se înmulţească sacii de voturi şi listele de votanţi pe parcursul nopţii, dacă se organizează referendum şi sâmbăta şi duminica”, a afirmat deputatul Elena Udrea.

referendum03Cum se întocmesc listele electorale

Hotărârea nr. 720/2000 reglementează modul în care se întocmesc listele electorale. „Listele electorale permanente sunt documente în care se înscriu cetăţenii români care au drept de vot şi care domiciliază în localitatea pentru care se întocmesc. Listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani şi care au exerciţiul drepturilor civile şi politice. Înscrierea în listele electorale permanente se face din oficiu. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care s-au născut ori în care au avut ultimul domiciliu în ţară. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor. Cererile depuse la misiunile diplomatice ale României vor fi trimise Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată în actul normativ.

„Actualizarea listelor se face de secretarii din Primării, împreună cu cei de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date, pe baza informaţiilor de la evidenţa populaţiei. Nu are nicio treabă cu recensământul”, a explicat Ilie Petre, director al Serviciului Juridic în cadrul Prefecturii Neamţ.

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Neamţ confirmă că listele cuprind informaţiile prelucrate la nivelul fiecărei administraţii locale. „Posibilitatea de a introduce informaţii eronate în sistem este minimă, au fost realizate îmbunătăţiri ale sistemului pentru a elimina cât mai mult din eventualele greşeli. Dacă o persoană îşi schimbă domiciliul în alt judeţ, corectarea se face automat, iar dacă se mută în străinătate suntem informaţi despre acest lucru, în baza unor protocoale. Dar totul se face în baza unor documente. Atunci când o persoană va veni tot în România să-şi schimbe cartea de identitate, va fi trecută pe listele electorale de aici”, a precizat Dumitriţa Cristea, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Neamţ.

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor actualizează listele electorale permanente şi le comunică judecătoriilor în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, după primirea listelor de la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, primarii aduc la cunoştinţă publică locul unde şi perioadele când pot fi verificate.

Conform datelor finale ale recensământului populaţiei din 2011, judeţul Neamţ are o populaţie stabilă de 470.766 de persoane, iar municipiul Roman are o populaţie stabilă de 50.713 persoane.


COMENTARII

WORDPRESS: 0