Licean sau muncitor cu ziua – opțiunea copiilor de la țară

Dimensiune text

Familiile absolvenților de clasa a VIII-a din satele romașcane își trimit copiii la rude pentru că nu-și permit să-i susțină financiar în liceu. Cei care au primit note foarte mici la Evaluarea națională muncesc cu ziua, pleacă peste hotare sau se căsătoresc. Conducerile unităților de învățămînt susțin înființarea școlilor profesionale care să aibă profile cerute pe piața muncii.

 

Admiterea la liceu din acest an nu a prezentat interes pentru mulți dintre absolvenții claselor a VIII-a din mediul rural. Chiar dacă notele la Evaluarea națională sînt sub 5, mulți dintre aceștia nu au bifat nici o opțiune pentru a ocupa un loc în liceu. Situația se datorează, în primul rînd, spun conducerile unităților de învățămînt, stării materiale a familiilor din care provin acești copii, multe dintre acestea trăind din alocațiile pentru copii și ajutorul social. Ce se va întîmpla cu acești copii? Vor fi întreținuți de familie, vor lucra cu ziua la cei avuți, la fel ca părinții lor, se vor căsători sau vor merge în străinătate, asta dacă au noroc să găsească ceva de lucru.

 

Elevii de la țară nu visează să ajungă liceeni

 

La Școala Oniceni, de exemplu, din cei 16 absolvenți, doar cinci au optat pentru un loc la liceu. Pentru ceilalți, visul de a fi licean s-a spulberat sau nici măcar nu a existat. „Știu că opțiunile copiilor cu note de peste 5 sînt pentru licee din Bacău, Brăila, Constanța și Hunedoara, acolo unde aceștia au rude și pot fi susținuți să continue liceul. În alte condiții, acești copii nu ar putea fi sprijiniți de părinți. În privința celor cu note foarte mici, aceștia nu au bifat nici o opțiune. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi mers la un liceu, nu ar fi făcut față. Să facă liceul și să nu ia BAC-ul nu este în avantajul lor„, a precizat profesorul Dan Vîntu, directorul Școlii Oniceni. Viitorul acestor copii sub aspectul educației pare pecetluit. „Nu au prea multe opțiuni. Pot lucra sezonieri sau se căsătoresc. Dacă au pe cineva în afară, pot pleca, deși și în afară este greu„, spune directorul școlii.

 

Reînființarea școlilor profesionale, o soluție pentru copiii de la țară

 

Soluția pentru ca educația acestor copii să nu se încheie la ciclul gimnazial este, cred conducerile unităților școlare, reînființarea școlilor profesionale, prin crearea unor profiluri care să aibă căutare pe piața muncii. „Școala noastră a avut cursuri profesionale cu profil agricol, fără a avea bază materială. O alegere nepotrivită, mai ales că noi locuim într-o zonă deluroasă, în care agricultura nu merge. Cîndva, școala a avut o suprafață de teren care îi aparținea, dar, după 1990, aceasta a fost dată oamenilor pentru loturi de casă de către primarii care s-au succedat la conducerea comunei. Ori, singurul teren unde școala ar mai fi putut face practică cu elevii era pe un vîrf de deal. Nu așa se învață meserie. Dacă elevii ar fi urmat un profil de construcții, alta ar fi fost situația lor. Este un domeniu căutat pe piața muncii atît în țară, cît și în afară și reprezintă o meserie bănoasă„, a spus directorul Dan Vîntu.

 

Nici o șansă pentru rromii din Izvoare

 

Altă școală, aceeași situație. Școala Bahna are numai nouă absolvenți de clasa a VIII-a. Cei mai mulți s-au înscris la licee din orașele unde absolvenții au rude – Roman, Piatra Neamț și Bacău. „Elevii rromi nu s-au înscris la liceu din cauza situației materiale. Și nivelul lor este unul mediu. Dacă nu au luat o notă de 5 la acest nivel, este greu de crezut că pot lua examenul de bacalaureat, dar asta nu înseamnă că le poate lua cineva dreptul de a se înscrie„, a precizat profesorul Gheorghe Neghină, directorul Școlii Bahna.

Și directorul Neghină este convins că reînființarea școlilor profesionale ar putea aduce un cîștig absolvenților claselor a VIII-a, cu atît mai mult cu cît, în satul Izvoare, numărul copiilor de vîrstă școlară crește de la an la an. Ca urmare, începînd cu anul școlar 2012 – 2013, Școala Izvoare va căpăta personalitate juridică, iar Școala Bahna o va pierde, datorită fenomenului de scădere a populației școlare. „La Școala Izvoare sînt 100 de copii cu vîrste de pînă la trei ani. Avem trei grupe de grădiniță și una pentru grupa zero. Anul trecut, de exemplu, în Izvoare s-au născut 30 de copii pe an, în timp ce în Bahna doar un singur copil. Pentru copiii de rromi sînt necesare cursuri profesionale, deoarece familiile lor nu-și permit să întrețină copiii în liceu„, a spus directorul Gheorghe Neghină.



COMENTARII

WORDPRESS: 4
  • nelamurire 8 ani

    Da si ce face inspectorul rromilor ca doar el primeste o indemnizatie de inspector pentru a se ocupa de ei , s au investit o groaza de bani pentru ei si ce rezultat avem ? asa inspector asa elevi rromi , sa vina oameni competenti la instruirea copiilor indiferent din ce provin ei rromi sau romani, la catedra cu inspectorul rromilor ca a mancat paine depomana atatia ani .

  • nelamurire 8 ani

    Ei ce facem cu copii rromilor , or sa ne fure din buzunare ca doar cu asa ceva se ocupa si ne vor face tara de rusine pe mai departe peste zari si mari .

  • romascan 8 ani

    BRAVO , te sustinem colega asa este sa mai faca si ceva ore sa vedem si rezultate palpabile de la domnul inspector ca prea are indemnizatie de aiurea nu si merita locul sa l lase unui rrom care merita , sa nu stea agatat de scaun cu lipici ca vin examenele pentru inspectori sa vedem cum o sa l treaca .

  • Gabriel 8 ani

    Vai…………………., cum de va legati de acest distins om inspectorul rromilor? ca doar stie toata lumea cu ce se ocupa el , trece prin sectoare cand are nevoie de ceva, da pe la sc.2 i se fac adresele da catre doamna Gaina , care umbla si ea cu gainariiiiiiiiiiiiiiiiiii .