Legumele romaşcanilor cresc iarna la foc de lemne

lipoveni2Gerul din ultimele zile nu a oprit activitatea din serele lipovenilor. Pentru mulți lipoveni, legumicultura este o afacere de familie. Pentru a obţine producţii mari, mulţi dintre ei au investit în utilaje moderne.

Sera începe chiar din spatele casei. Deschizi întâi o uşă culisantă, cu cadru de metal, căptuşită cu folie transparentă. Nu dai nas în nas cu salata şi spanacul. Intri întâi într-o încăpere mică, un fel de antecameră, care să izoleze mai bine sera de gerul de afară. „Avem şi hol, e ca la casă”, râde Matei Alexa, unul dintre cei mai mari producători de legume din Roman. Afară sunt cel puţin -10 grade Celsius, cea mai friguroasă zi din iarna de până acum. Înăuntru e călduţ şi bine. Termometrul arată 7 grade cu plus. „Facem foc mereu, altfel nu se poate. Mă trezesc de cel puţin trei – patru ori pe noapte să pun lemne pe foc. Dacă sera nu e încălzită, degeaba, nu se dezvoltă plantele, nu faci producţie”, spune Matei Alexa.

Căldură face cu un dispozitiv format dintr-un cazan, la care face foc în permanenţă, cuplat cu ventilatoare, care împrăştie aer cald. Casa lui o încălzeşte cu gaz metan. Pentru plante cumpără lemne în fiecare an. „Mi s-a întâmplat să fiu apostrofată la tarabă de cumpărători. «Cum să fie doi lei o salată? Da’, ce, ai adus-o din America?». N-am adus-o din America, ci din spatele casei, dar nu se compară munca la o salată pe care o cultivi primăvara în grădină cu ce presupune să cultivi salată în seră. Nu cred că ştie cineva câtă muncă înseamnă să vezi de la sămânţă o căpăţână de salată în toiul iernii”, intervine soţia lui, Mariana Alexa.

lipoveni3La tarabă, din clasa a IV-a

Familia Alexa trăieşte cultivând legume, pe care le vinde, apoi, în piaţă. 3.000 de metri pătraţi de sere, la care se adaugă şi culturi în câmp, pe câteva hectare, cu toate legumele care se vând în piaţă: salată, spanac, castraveţi, roşii, ceapă, ardei, vinete, dovlecei, morcovi, pătrunjel, păstârnac. „N-am încercat chestii exotice. N-am vrut să riscăm”, spune Mariana Alexa. „La sere şi la legumicultură, nu merge cu încercările, să faci de dragul de a câştiga un ban sau pentru că ai auzit că altora le merge. Dacă faci asta cu dragoste şi cu interes, atunci, da, reuşeşti. Dar cred că asta e valabil pentru orice activitate”, spune Mariana Alexe.

Din 1990, familia lor are venituri doar din agricultură. „Asta ştim să facem mai bine. Și părinţii, şi bunicii mei se ocupau cu grădinăritul, aveau «bulgărie», cum se numea atunci, în apropierea unei gârle de pe lângă Piatra Neamţ. Acum e drept că e mai uşor, există o mulţime de dispozitive care te ajută, de aparate, dar o singură chestie a rămas la fel: să-ţi placă”, spune ea.

Și lor le-a plăcut. Și la fel şi celor trei copii ai lor, care au intrat „în branşă” îndată ce au avut vârsta necesară să poată îndeplini anumite sarcini. „Am început cu legatul la roşii, cu culesul, erau lucruri mai simple. Prin clasa a IV-a, eram deja avansată, vindeam singură la tarabă, la piaţă. Prima vară a fost mai greu, o lună de zile am stat cu mama, până am învăţat să cântăresc, cum să umblu cu banii”, îşi aminteşte, râzând, Alexandra, începuturile ei într-ale agriculturii. Acum e studentă la Litere, în anul I, la Engleză – Germană, şi facultatea i se pare boierie. „Nu se compară cu munca de acasă. Merg la cursuri, pregătesc examene şi tot îmi mai rămâne timp. Acasă nu prea aveam momente în care să nu am ce face”, recunoaşte ea.

Deşi cea mai mică dintre copii şi singura fată, nu a fost scutită de munca la grădină şi la seră. „Nu am fi putut să muncim numai noi, părinţii. În timp ce ea stătea la tarabă, noi eram la cules, la stropit. Toţi trei au trecut prin grădină şi au muncit cot la cot cu noi. Băiatul cel mare, în clasa a VIII-a era stăpân peste o remorcă de legume. Știa tot ce are de făcut la piaţă. Niciunul dintre ei nu a vrut să facă din asta o meserie şi nu i-am obligat. I-am sprijinit pe fiecare să-şi găsească drumul. Am, însă, convingerea că au învăţat de la noi o lecţie la fel de importantă ca o meserie. Fiecare dintre ei ştie cum se câştigă un ban”, a spus Mariana Alexa.

lipoveni4Interesat de agricultura modernă

Singurul care s-a arătat mai interesat de cultivarea pământului a fost Mihai, cel mai mare dintre băieţi. A făcut Agronomia şi, după ce a terminat-o, s-a înscris la Managementul Afacerilor. „Lui îi place agronomia, dar cea modernă. Îi place să fie la curent cu noutăţile, se informează, ne arată tot felul de maşini şi de aparate, cum se poate face legumicultura modernă. Dacă ar exista un computer care să facă să sară pătrunjelul din pământ şi el doar să-l facă legătură, l-ar cumpăra. Eu ştiu, însă, că nu se poate să faci treabă la seră numai din butoane, fără să pui şi mâna”, spune Mariana Alexa.

Computer pentru pătrunjel nu a cumpărat Mihai, însă nu s-a lăsat până când nu a depus şi câştigat un proiect cu finanţare europeană. „Instalarea micului fermier”, cum se numeşte proiectul, le-a adus o finanţare de 25.000 de euro, cu care tânărul agricultor a înfiinţat una din cele mai moderne sere din zona Romanului, cu o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. „Este, într-adevăr, foarte performantă. lipoveni5Are folie pe pernă de aer, care permite o izolare foarte bună a interiorului, aspersie, irigare prin picurare, un sistem care permite ridicarea pereţilor laterali ai serei şi o ministaţie meteo, care, în funcţie de temperatură şi de viteza vântului, poate comanda automat coborârea pereţilor laterali. Dacă vrei producţie mare, nu mai poţi face legumicultură doar cu sapa şi cu găleata de apă”, spune Mariana Alexa.

De pe timpul agriculturii fără picurător şi fără staţie meteorologică încorporată, Mariana Alexe are un singur regret. Acela că vânzarea de azi nu mai e la fel cu cea de acum 30 de ani.

Pastă de roşii, reţetă de la lipoveni

Într-o familie în care se cultivă tone de legume se mănâncă legume. Și, pentru că, aici, legumele sunt o preocupare de căteva generaţii, odată cu secretele cultivării s-au transmis şi secrete din bucătărie. Mariana Alexa a ţinut să împărtăşească reţeta unui preparat simplu: pasta de roşii, care la ei în familie nu se foloseşte doar pentru a da gust şi culoare unei mâncări, ci se mănâncă direct pe pâine.

lipoveni6„Roşiile date prin maşină se pun la fiert. După ce se separă compoziţia în două părţi, lichidul care se află dedesubt se scurge, iar partea groasă de deasupra se pune într-un tifon, la scurs, până a doua zi. A doua zi, se încinge ulei într-o tigaie adâncă, se pune pasta de roşii şi se lasă pe foc până devine mai consistentă. Se potriveşte de gust de sare, se pune în borcane, se capsează şi se sterilizează”, a spus Mariana Alexa.


COMENTARII

WORDPRESS: 7
  • CINSTE ACESTOR OAMENI HARNICI SI PRICEPUTI.sa dea dumnezeu sa creasca numarul acestora,si inca odata FELICITARI.

    • Pandele.G. 5 ani

      De unde atata cinste,daca cumperi ceva verdeata de la acesti rachieri si nu mai ai 10 banuti, te alunga de la taraba. Da intradevar muncesc din greu,dar si noi cand dam banul tot muncit este. Rea samanta……………….

  • VECIN. 5 ani

    @VASILE -Oare cati dintr ei sunt harnici?????????? multi dorm cu sticla sub perna din cate stiu eu.

  • Draga vecine,dumneata ai luat-o razna,ai ramas cu resentimente de pe vremea maresalului Antonescu,este timpul ca decat sa bati campii ar fi bine sa mai citesti cate o carte si nu numai”Levantul;pentru a pune in miscare neuronii din creer ce s-au atrofiat daca ai avut vreodata.Nu esti dumneata OMULpotrivit pentru a face aprecieri in acest sens si cu parere de rau se vede ca mai sant astfel de specimente retrograde ce inca nu au evoluat in pregatirea si gandirea lor si au ramas cu sechele din anii 50,60.

    • tot eu 5 ani

      Ma scuzi domnule lipovean ca v-am atins la punctul sensibil,dar asta este adevarul,rachiul este la putere……..

  • bogdan 5 ani

    Normal ca au luat bani europeni, unul dintre baieti este soferul primarului, de ce nu sunt ajutati toti lipoveni sa acceseze fondurile europene?
    Sa fie oare ca au acelasi baiat are si o firma de amenajari de spatii verzi in Roman care are contracte cu primaria?

  • dragos 5 ani

    Da, stiu si eu de „micile favoruri” din partea primarului, nu le trimite controlale ca la alti lipoveni la inceput de an cand trebuie sa obtina viza pe certificatul de producator.
    Au cateva solarii si in timpul verii aduc produse de la Matca, sunt mana in mana cu galatenii, bine ca le merge smecheria si ca ii jupoaie pe oameni in piata.