„La început a fost… visarea”

„La început a fost… visarea”

 

ciobanu gheorghe am 03Pornind de la „dedicaţia” proustiană, cu care volumul „amurgului” liric îşi pregăteşte şoptirea bunicilor mei, care mi-au transformat copilăria în vis, noi spunem, mai departe, că pentru autoare şi visul, apoi, i s-a transformat în viaţă. E un „amurg” în care nu lumina e aceea ce se destramă, acum, în penumbră, ci „non-visarea”, creionajul lucid al fiinţării şi arhitecturile ortogonale ale diurnului. A visa înseamnă, mai presus de orice, a ieşi de sub imperativul liniar al ireversibilului, cu monovalenţa sa lipsită de trecut, şi de a te dărui unor pendulări imateriale, gravitînde în lumea acelui „re”, mereu altfel.

Poezia Emiliei Țuţuianu consideră visul ca fiind esenţa unui „a fi ” suprem, dar morganatic, vibrînd diafan alături de o protoplasmă complexă ca şubrezenie şi restrînsă ca zbor. De aici şi acel subtitlu – „Regăsire” – cu care autoarea îşi denumeşte grupajul liric al volumului, un titlu ce nu aparţine unei anumite creaţii din cuprins, aşa cum se întîlneşte, destul de des, în arhitectura unei plachete. Universul oniric al trăirilor ei este metamorfozat, la toate dimensiunile sale, în vectori repetabili de tendenţialitate, care amintesc, parcă, de un Icar aflat mereu în preziua evadării sale fatale. Și visul de vieţuire, ca şi acel de iubire, au doar contururi incerte, se îndreaptă înspre un ceva, dar nu ajung niciodată să se contopească cu năzuinţa. E aici un destin de „fata morgana”, purtînd în el şi nemulţumirea unui „de ce”, dar şi speranţa, mereu irizată, a lui „dar, poate”.

De altfel, acest „vis de amurg”, trăit mereu într-un „azi”, reluat şi proiectat, tot mereu, către un „mîine” tendenţial, pare a fi ipostaza fericită a oricărui crez poetic. Și Emilia Țuţuianu o spune deschis, crede în ea şi o transferă, spontan şi nu programatic, în sfera purităţii creative. O Emilie ce nu a renunţat, de dragul esteticului, la ea, la „slăbiciunea” ei lirică şi la zborul, atît de personal, înspre un orizont mereu „dincolo”.

Emilia Tutuianu - volum In amurgPoeta extinde această viziune imponderabilă şi asupra iubirii, care, în lumea feminismului, a devenit şi mai „feminină”. Trăirea acestor vibrări, tendenţiale şi ele, se constituie la autoare ca un superlativ final al unei ascensiuni fără pereche, pornită, la începuturi, de la tăcerea lutului primar şi ajunsă, prin zborul aripilor vieţii, la năzuinţa supremă a fiinţării umane. E un drum care, aşa marginatic cum i se prefigurează ei, se desfăşoară invers celui creionat de către „Poeţii clasici persani”, la care zborul înalt al dragostei se întoarce, prin protoplasmă, la ţărîna morţii. E aici o ascendenţă, concordantă cu imaginea pe care şi-o are autoarea asupra existenţei, imagine la care clepsidra de timp se află înaintea echerului spaţial.

Volumul se încheie cu trei proze, lirice şi ele, mult autobiografice şi raportate la acea „Mecca” a autoarei, care îi este Agapia. Indirect, pornind cu intenţie jurnalieră, poeta prefigurează un portret sacro-uman admirabil, care este acel al Măicuţei Ștefania. Și aici, un acelaşi cult pentru sensibilul pur şi singurătatea interumană.

O zăbovire spirituală de altitudine ne dăruieşte şi „Prefaţa” la acest volum, semnată de recunoscutul profesor universitar, de filosoful-poet, Tudor Ghideanu. Autorul surprinde succint şi cu trimiteri concluzive eşafodajul sensibil al poeticei acesteia, oprindu-se, mai pe larg, la ceea ce poezia volumului are în ea, montate de concepţie.

La fel de fericită este şi ilustrarea grafică a plachetei, al cărei autor este pictorul, acum romaşcan, Iosif Haidu. Și în cele „diurne”, ca şi în acele „nocturne”, semnificaţiile sînt multiple şi contemporane, patosul căutărilor, ca şi sensibilitatea corelaţiilor, concordînd, de minune, cu viziunea autoarei. Coordonat de Marius Chelaru şi materializat prin Editura ieşeană „Timpul”, volumul de poezii al Emiliei Țuţuianu, denumit „În amurg” şi apărut la această „auroră” de secol, cere a fi găzduit pe raftul principal al oricărei biblioteci.

 

de Gheorghe A.M. CIOBANU – text publicat în luna august 2004

 

 


COMENTARII

WORDPRESS: 0