Prima paginăEconomie

Ivan Patzaichin promovează cânepa de Secuieni și hainele din fibră de cânepă

Dimensiune text

Ivan Patzaichin şi Elena Trotuş, directorul SCDA Secuieni

Ivan Patzaichin şi Elena Trotuş, directorul SCDA Secuieni

Renumitul sportiv Ivan Patzaichin, fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără și preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice, Gheorghe Sin au participat la Ziua Cânepii, organizată la SCDA Secuieni.

În fiecare an, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Secuieni organizează un eveniment extrem de important pentru cercetarea din România, şi anume „Ziua Cânepei”. Anul acesta, simpozionul a avut loc pe 12 iulie, în incinta staţiunii, şi a avut invitaţi de renume, cum ar fi celebrul canoist Ivan Patzaichin, fostul ministrul al Agriculturii, Valeriu Tabără, Viorica Boboc, reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în Consiliul de Administraţie al Staţiunii, profesor doctor Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice, şi profesor doctor honoris cauza Constantin Vasilică, de la Univrsitatea de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi. La simpozion au mai participat şi doctor inginer Constantin Timirgaziu, cel care a condus mai bine de 30 de ani staţiunea de cercetare, alături de soţia sa, Eliza, dar şi profesori universitari, cercetători, fermieri şi colegi de la staţiile de cercetare din Lovrin, Livada sau Turda. Prezenţa inedită a sportivului Ivan Patzaichin s-a datorat faptul că acesta are un parteneriat prin care promovează la nivel internaţional cânepa românească şi, în special, hainele confecţionate din fibră de cânepă. Potrivit doctorului inginer Elena Trotuş, directorul SCDA Secuieni, simpozionul a fost un bun prilej de promovare a rezultatelor cercetării în domeniul cânepei monoice, staţiunea de la Secuieni fiind unica din ţară care are şi acest profil de activitate.

Rezultate remarcabile după 40 de ani de cercetare

Manifestarea de pe 12 iulie a coincis cu aniversarea a 40 de ani de când a fost înfiinţat laboratorul de ameliorare a cânepei monoice. De-a lungul timpului, la SCDA Secuieni  au fost create şapte soiuri noi de cânepă monoică. Este vorba de Secuieni 1, omologat în 1984 – pentru producţia mixtă de tulpini, fibră şi sămânţă – , Irene – omolgat în anul 1995, superior soiului Secuieni 1 ca productivitate în tulpini şi conţinut de fibre – , Denise – omologat în anul 1999, soi mixt, cu procent mare de fibră – , Zenit – omologat în anul 2000, soi specific pentru recolta mare de seminţe – , Diana-omologat în anul

2001, pentru producţia de tulpini şi fibre, Dacia Secuieni – omologat în 2011, specific pentru producţia ridicată de tulpini – , şi Secuieni Jubileu – omologat în 2012, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea staţiunii.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni

Primele soiuri de cânepă monoică obţinute la SCDA Secuieni s-au caracterizat printr-un conţinut ridcat de THC (tetrahidrocannabinol), substanţă psihoactivă din cânepă, de peste 0,5%, depăşind conţinutul minim de 0,3% admis în Uniunea Europeană. Odată cu stabilirea conţinutului de THC la 0,2%, în cadrul laboratorului de ameliorare s-au efectuat cercetări pentru a stabili o metodă de identificare a conţinutului în THC, cu costuri reduse comparativ cu analizele efectuate în laboratoarele de specialitate. Astfel, soiurile nou create şi aflate în cultură se caracterizează printr-un conţinut sub 0,01% sau neindentificabil de THC, la soiurile Dacia Secuieni şi Secuieni Jubileu. „Vă mulţumim că aţi dat curs invitaţiei şi îmi doresc ca ziua de astăzi să fie un succes profesional pentru noi şi acesta să se regăsească, în timp, în agricultura românească. Domnul Ivan Patzaichin, cel care a dus numele României în lume, este fondatorul unui cluster care îşi propune să promoveze cânepa românească la nivel internaţional. Noi vă dorim succes şi sperăm ca şi în acest domeniu să obţineţi rezultate măcar la nivelul rezultatelor obţinute în sport. Sunt 40 de ani de când echipa de la laboratorul nostru a obţinut rezultate remarcabile atât în domeniul ameliorării cânepei monoice, dar şi în domeniul elaborării de tehnologii noi în cultivarea cânepei monoice pentru sămânţă. Nu am fi avut aceste aceste rezultate fără strădania celui care a înfiinţat acest laborator, doctor inginer Constantin Găucă. Împreună cu întreg personalul, ne dorim să găsim urmaşi tineri care să continue cercetarea în ameliorarea cânepei. Încercăm să căutăm soluţii pentru a reinventa această cultură. Știm cu toţii că, înainte de 1989, în ţara noastră se cultivau 40 de mii de hectare de cânepă, iar România ocupa locul III în rândul marilor ţări cultivatoare de cânepă. Din păcate, astăzi, situaţia este destul de tristă, în sensul că la nivelul întregii ţări se cultivă o suprafaţă de cânepă pe care o cultiva staţiunea noastră de cercetare într-un an agricol, înainte de ’89, numai pentru sămânţă”, a apreciat doctor inginer Elena Trotuş.

„Personal, eu nu mă pricep la cânepă, dar sunt un susţinător al hainelor naţionale, în special din fibră de cânepă. Am întâmpinat probleme în ceea ce priveşte ţesătura tradiţională şi am început să caut specialişti. Aşa am făcut un parteneriat cu facultatea de la Arad. Încercăm să punem bazele unui cluster ca să găsim soluţii cât mai bune pentru ca, împreună, să reinventăm producţia de cânepă. Acum 30 de ani eram cei mai mari exportatori de cânepă, iar acum suntem în stare să cultivăm sub un hectar. Am găsit foarte mulţi profesionişti în cultura cânepei, iar eu încerc să fiu un liant pentru ca hainele ce vor fi îmbrăcate cu firma Patzaichin să aibă o poveste românească frumoasă. Încercăm să promovăm tradiţiile şi valorile româneşti, dar asta nu înseamnă să le aducem la nivelul de acum 100 de ani, ci să împletim vechiul cu noul”, a spus canoistul Ivan Patzaichin.

Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără a vorbit despre viitorul incert al cercetării din România. „Am fost şi sunt susţinătorul staţiunilor de cercetare. Este unul dintre momentele dificile de după

anii ’90. Nu ascund faptul că se duce o luptă teribilă împotriva a ceea ce înseamnă producţie autohtonă, atât ca material biologc, dar şi ca tehnologie. Nu cred că este bine, pentru că, până la urmă, cercetarea este cea care stă la baza dezvoltării agriculturii. De exemplu, ce ne-am fi făcut anul trecut şi anul acesta dacă n-am fi cultivat soiurile de grâu produse în România? Am fi avut doar jumătate din producţie. Șansa de a salva patrimoniul staţiunilor de cercetare este ca cei care lucrează cu pasiune în acest domeniu, aşa cum este doamna inginer Trotuş, să facă front comun şi să-i facă să înţeleagă pe cei care atentează la patrimoniul cercetării că atentează împotriva ţării pe termen lung, pentru că o tehnologie nouă nu o obţii într-o zi sau două. Producţia de cercetare este o producţie a viitorului şi, fără acest lucru, nu vom putea construi un sector agricol corespunzător cu cerinţele noastre”, a apreciat profesor doctor Valeriu Tabără.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1962, pe fosta Gospodărie de Stat Secuieni. Activitatea unităţii este structurată pe două sectoare: cercetare şi dezvoltare.

Încă din primii ani de activitate, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni s-a impus ca o instituţie ştiinţifică, puternic ancorată în problematica agriculturii din zonă, având ca obiective: elaborarea de soluţii tehnologice pentru agricultura din regiunea Bacău, apoi din judeţele Neamţ, Bacău şi Vrancea, şi producerea de seminţe din categoriile biologice superioare şi animale de prăsilă. Iniţial, a avut patrimoniul funciar de 4.086 de hectare, care s-a redus, după anul 1989,  actualmente fiind de 694 de hectare.

COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • bastean 7 ani

    Oare nu trbuia invitat si primarul comunei?