Inginerul Dan Marin, declarat post-mortem cetăţean de onoare al Romanului

Inginerul Dan Marin, declarat post-mortem cetăţean de onoare al Romanului

 

Lista celor care au primit, de-a lungul anilor, titlul de cetăţean de onoare al municipiului, ar putea fi completată cu alte două nume. Administraţia locală intenţionează să acorde, post-mortem, titlul de „cetăţean de onoare” al municipiului Roman profesorului Nicolae Manolescu-Strunga, personalitate marcantă a medicinei româneşti, şi inginerului Dan Marin, constructor, om de afaceri şi fost consilier local.

Nicolae Manolescu-Strunga a donat terenul şi bani pentru construirea Primăriei

bust Nicolae-Manolescu-StrungaProfesor doctor Nicolae Manolescu-Strunga s-a născut în anul 1850, în localitatea Șarânga, judeţul Buzău. După terminarea şcolii primare în satul natal, a continuat studiile la Seminarul Teologic din Buzău. A profesat ca învăţător în Urziceni şi Mizil. În anul 1871 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Bucureşti. La 1 ianuarie 1875 a întemeiat Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti, prima asociaţie ştiinţifică medicală a studenţilor din România. În anul 1877, fiind în ultimul an de studii, a plecat ca voluntar pe front în diviziile Crucii Roşii Române în Războiul de Independenţă. În anul 1878 şi-a susţinut teza de doctorat şi a început practicarea medicinei la Pătârlagele, judeţul Buzău. În cei doi ani petrecuţi aici, Manolescu a realizat cu succes primele sale operaţii pe ochi. După specializări la Paris şi Viena, a devenit medic oftalmolog la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, iar mai târziu şef de secţie oftalmologică la Spitalul Colţea, unde a practicat medicina până spre sfârşitul vieţii. Din anul 1885 a fost profesor universitar la Facultatea de Medicină Bucureşti, fiind întemeietorul Școlii româneşti moderne de oftalmologie, domeniu în care, printre altele, a descris o nouă tehnică de extirpare a irisului, precum şi o metodă de tratament în conjunctivita granuloasă, numită în epocă şi metoda Manolescu. Și pentru cataractă a creat procedee proprii de tratament, care i-au purtat numele.

A fost membru al Academiei Române şi a condus prestigioasa revistă Analele medicale române. A fost Director General al Serviciului Sanitar Român. A fost preocupat îndeosebi de starea sanitară a ţăranului român, înfiinţând sute de infirmerii rurale şi revista „Apărătorul sănătăţii”. Pentru lucrarea „Hygiena ţăranului român”, apărută în anul 1895, la Bucureşti, şi tipărită de Academia Română, a primit Premiul Academiei Române.

A deţinut o moşie în localitatea Strunga, atunci în judeţul Roman, unde a înfiinţat, pe lângă băile pentru tratament, şi un spital pentru tratamentul pelagrei. A fost senator de Roman, în două mandate. În ultimul an de viaţă s-a retras la Strunga, dar a locuit şi la Roman, oraş căruia i-a lăsat, prin testament, terenul şi o parte din fondurile necesare pentru construirea unui nou palat administrativ. Prof. dr. Nicolae Manolescu-Strunga a fost o personalitate marcantă a medicinei româneşti şi o figură emblematică a filantropiei secolului al XIX-lea.

Inginerul Dan Marin a construit mii de blocuri în Roman şi Tîrgu Neamţ

dan marin 00Inginerul Dan Marin a fost constructor, om de afaceri şi consilier local. S-a născut la Roman, pe 6 martie 1946. A făcut şcoala primară şi liceul în oraşul natal. Îndrumat de tatăl său, a absolvit Facultatea de Construcţii în anul 1968. După terminarea Facultăţii, a început să profeseze pe un şantier din oraşul natal. În anul 1969, a fost numit şef de lot în cadrul Trustului de Construcţii Industriale Săvineşti – Piatra Neamţ. A primit ca sarcină ridicarea Fabricii de Nutreţuri Combinate şi a uimit printr-un procedeu nou de turnare cu glisare a betoanelor, care, spre surprinderea tuturor, se înălţau cu doi metri în fiecare zi. Inginerul Dan Marin a contribuit decisiv la modernizarea municipiului Roman.

A fost directorul grupului de şantiere din cadrul Trustului Judeţean de Construcţii Montaj al judeţului Neamţ – Șantierul nr. 2 Roman, care a construit mare parte a blocurilor din Roman, în perioada 1971 – 1990, fiind artizanul dezvoltării urbanistice moderne a localităţii noastre. Când a venit la conducerea şantierului, oraşul avea 3.000 de apartamente, iar în anii ’90 erau construite peste 32.000 de apartamente.

De asemenea, a construit peste jumătate dintre clădirile din Tîrgu Neamţ, inclusiv Întreprinderea Volvatir Tg. Neamţ, precum şi o parte din locuinţele din oraşul Călăraşi. A fost şi consilier local al municipiului Roman, timp de trei mandate, în perioada 1992 – 2004, preşedinte al Comisiei de Urbanism, cu activitate laborioasă şi activă în cadrul Consiliului Local.

„Romanul a fost oraşul împlinirilor lui, împliniri pentru sine, dar şi pentru oraşul în care s-a reîntors după studii, să clădească, apoi, cu priceperea muncii şi imaginaţiei sale. A construit cu drag pentru Romanul natal şi a visat zeci de ani cum să construiască, cu folos pentru oameni, dar şi cu bucurie pentru ochiul privitorului, clădiri în care viaţa să decurgă cu plăcere, cu sentimentul de «acasă». Avea o personalitate puternică, râdea cu poftă şi iubea viaţa, a călătorit, a citit, a cântat, a dansat, a iubit sportul încă din timpul liceului, făcând parte din echipa de volei, a alergat după mingea de tenis cât ai face ocolul Pământului în lung şi în lat. Imboldul pe care l-a dăruit celor din jur a fost: «Oricât ar fi de greu, nu există nu se poate!»”, se arată în expunerea de motive înaintată consilierilor locali şi care va fi dezbătută în şedinţa de vineri, 13 mai. Dan Marin, tatăl vedetei de televiziune Andreea Marin, s-a stins din viaţă pe 2 martie 2016.

Cetăţenii de onoare ai Romanului

Municipiul Roman a acordat 21 de titluri de cetăţean de onoare, cele mai multe în perioada 2011 – 2015. Primul titlu de cetăţean de onoare al municipiului a fost acordat profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu, pentru activitatea de profesor la Liceul „Roman-Vodă”, dar şi pentru implicarea activă şi continuă în viaţa culturală romaşcană. Profesor Ștefania Bajura a primit distincţia de cetăţean de onoare al Romanului în 2002. Tot în 2002, municipiul a acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului lui Vitalie Belousov, profesor doctor inginer, precum şi profesorului doctor inginer Virgil Petrovici, născut în Roman şi absolvent al Liceului „Roman-Vodă”, care s-a afirmat pe plan naţional şi internaţional ca un specialist de excepţie în domeniul folosirii „Luminii şi culorii” în spectacol.

În 2003, municipalitatea a acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului lui Sergiu Sechelariu. În acelaşi an a fost acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului doctorului Cristea Socor. Acesta s-a născut la data de 6 mai 1926 în satul Fântânele, judeţul Botoşani. A urmat Episcopul Melchisedec Ștefănescu (1822 Gârcina – 1892 Roman), cărturar vestit, academician şi, nu în ultimă instanţă, episcop al Romanului, urbe în care-şi doarme somnul de veci. Profesor doctor în istorie Vasile I. Ursachi a fost director al Muzeului de Istorie Roman vreme de 43 de ani, timp în care a adunat peste 170.000 piese, acesta primind titlul de cetăţean de onoare tot în 2003.

În 2007, doctorul Epifanie Cozărescu a înfiinţat un muzeu al Spitalului Roman. La înmânarea titlului de cetăţean de onoare al Romanului, Epifanie Cozărescu a fost prezent în sală, alături de consilierii locali, mulţumindu-le acestora şi povestindu-le câteva din lecţiile învăţate de-a lungul vieţii. În 2010, Epifanie Cozărescu s-a stins din viaţă.

În 2009, Max Blecher a primit titlul de cetăţean de onoare, fiind singurul scriitor romaşcan care descrie în amănunt oraşul natal (parcul oraşului, cinematograful, bâlciul anual, malul Moldovei). În acelaşi an, în 2009, a primit titlul de cetăţean de onoare Ioan Antoci, cel care a câştigat Premiul Krzysztof  Kieslowski pentru cel mai bun scenariu din Europa Centrală şi de Sud-Est, acordat de programul Scrip Teast, la Cannes, pentru lung-metrajul „Câinele japonez”.

În 2011, a venit rândul Vioricăi Agarici, fost preşedinte al filialei locale a Crucii Roşii din Roman în timpul celui de-al doilea război mondial. Ea este unul din cei 54 de români omagiaţi de Statul Israel cu titlul „Drepţi între popoare”. În acelaşi an, Înaltpreasfinţitul Eftimie Luca, fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a primit distincţia de cetăţean de onoare al Romanului.

În 2012, administraţia locală a acordat titlul de cetăţean de onoare marelui dirijor şi compozitor Sergiu Celibidache, precum şi lui Alexandru Radu Timofte, fost director al Serviciului Român de Informaţii în perioada 2001 – 2006. A urmat IPS Ioachim, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului. Și Constantin Bălăceanu-Stolnici a primit titlul de cetăţean de onoare, Romanul fiind oraşul inimii academicianului, oraşul copilăriei sale, copilărie pe care şi-o petrecea în casa bunicului Mauriciu Riegler – fost primar al Romanului în perioada 1905-1907. În 2012, Bianca Perie, cvadruplă campioană mondială de juniori la aruncarea ciocanului, a primit titlul de cetăţean de onoare al Romanului.

În 2013, titlul de cetăţean de onoare i-a fost conferit doctorului Mihai Lucan, cel care, în 2003, a realizat prima nefrectomie laparoscopică pentru transplant asistată robotic şi de telemedicină din lume, iar un an mai târziu a efectuat primul transplant combinat de rinichi şi pancreas. În 2013, administraţia a oferit titlul de cetăţean de onoare şi lui Mihail Jora – creatorul liedului şi baletului românesc.

Anul trecut, George Radu Melidon, întemeietorul primei Biblioteci publice la Roman a primit, post-mortem, titlul de cetăţean de onoare al municipiului.

 


COMENTARII

WORDPRESS: 0