Expoziţia „Viorica Agarici“, organizată de Consiliul Județean Neamț, la Palatul Victoria

Expoziţia „Viorica Agarici“, organizată de Consiliul Județean Neamț, la Palatul Victoria

 

 

În aceste zile, Guvernul găzduiește expoziția muzeală „Viorica Agarici – Erou în două țări, punte între două religii”, în memoria celei care a salvat sute de evrei din „Trenul Morții” după Pogromul de la Iași.

Vernisajul expoziţiei-muzeale „Viorica Agarici – Erou în două țări, punte între două religii”, organizată de Consiliul Județean Neamţ şi Complexul Muzeal Neamţ, a avut loc la începutul lunii februarie la Palatul Parlamentului. Expoziţia muzeală „Viorica Agarici” va ajunge în Gara din Roman, precum şi în alte locaţii, fiind prevăzută ca o lecţie de istorie itinerantă.

Guvernul României găzduiește această expoziție în semn de apreciere față de lupta de combatere a antisemitismului, în contextul în care, la 13 martie 2019, va avea loc, la București, conferința cu titlul „Viitorul memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România”, eveniment derulat de Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, sub auspiciile prim-ministrului României, și în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel și Federația Comunităților Evreiești din România, precizează un comunicat al Guvernului.

Viorica Agarici a fost declarată, post-mortem, de Statul Israel, ”Drept între popoare”, iar la Muzeul Yad Vashem din Ierusalim a fost plantat un arbore în memoria sa pe „Aleea celor Drepți”.

Șef al Crucii Roșii din Roman, Viorica Agarici a rămas în istoria evreilor prin gestul său de se așeza în fața vagoanelor care transportau evrei deportați din Iași, la Călărași. În data de 3 iulie 1941, a trecut prin gara din Roman unul dintre „trenurile morții”, pline cu copii, femei și bărbați, toți evrei, închiși de zile întregi în vagoane, fără apă și mâncare. Viorica Agarici și surorile din subordinea ei au cerut soldaților germani să deschidă vagoanele pentru a putea acorda primul ajutor evreilor închiși. Și-a riscat apoi viața, așezându-se în fața trenului și determinându-i pe soldați să deschidă ușile vagoanelor, reușind, astfel, să acorde îngrijiri oamenilor care se zbăteau între viață și moarte.

 

 

Foto: Guvernul României

 

 


COMENTARII

WORDPRESS: 0