Drogul care a omorât o fabrică

În comuna Sagna a existat o topitorie de cânepă, care prelucra cânepa din întreg bazinul agricol al Romanului. Fabrica a fost închisă după 1990. Un investitor a vrut, fără rezultat, să dezvolte o afacere cu sucuri în fosta fabrică.

Dincolo de multiplele întrebuinţări în domeniile textil, alimentar, construcţii şi medical, cânepa a oferit multor localnici din Sagna un loc de muncă. Timp de câteva decenii, în comuna Sagna a existat o topitorie de cânepă, aflată în subordinea Trustului inului, cânepii şi bumbacului – cum se numea în acea vreme -, care ridica la 36 numărul unităţilor industriale din ţară ce prelucrau cânepa şi inul. Numai în judeţul Neamţ au existat trei topitorii: la Căciuleşti, Tupilaţi şi cea de la Sagna. Până în anul 1989, în România se cultivau peste 40.000 de hectare de cânepă, ţara noastră fiind unul dintre primii trei mari cultivatori din lume.

„La topitoria de la Sagna se prelucra cânepa produsă în tot bazinul agricol al Romanului. Toate topitoriile au avut aceeaşi soartă, după 1990, ca cea de la Sagna. Doar în Transilvania mai există o fabrică care procesează sămânţa de cânepă pentru ulei, iar la Carei – pentru fibră. Cât priveşte topitoria de la Sagna, acolo se realiza întreg procesul tehnologic până la obţinerea fibrei. La acest moment, în ţară se cultivă cu cânepă o suprafaţă pe care Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă de la Secuieni o avea într-un an agricol. În prezent, staţiunea cultivă cânepă pe 20 de hectare de teren”, a spus inginer doctor Elena Trotuş, directorul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă de la Secuieni.fabrica canepa sagna

Topitoria de cânepă de la Sagna a însemnat locuri de muncă pentru mai bine de 70 de localnici. „Eram elevă la şcoala din Sagna şi ne duceau în vizită la topitoria din comună. Mi-amintesc că în fabrică era o activitate intensă. Eram impresionată de bazinele mari în care se punea cânepa la topit. Se lucra în trei schimburi şi au fost localnici care au ieşit la pensie din această unitate. La Sagna se făcea o prelucrare primară a cânepei. Abia pe urmă era trimisă pentru prelucrare la Tupilaţi. Exista o politică de stat cu privire la rotaţia culturilor, nu se punea problema materiei prime. Acum, fiecare societate îşi face singură politica”, spune Teodora Lungu, o localnică din Sagna.

După 1990, topitoria de cânepă de la Sagna a fost preluată de SC Fabris SA, administrată de Constantin Becker. Acesta a preluat o parte din clădirile fostei topitorii pentru a-şi dezvolta o afacere cu băuturi răcoritoare. Societatea nu a mers şi, în scurtă vreme, a dat faliment. Munca de decenii a localnicilor a fost în zadar, mărturie stau ruinele fostelor clădiri în care a funcţionat topitoria de cânepă ce făcea să se vorbească despre hărnicia locuitorilor din Sagna.


COMENTARII

WORDPRESS: 5
  • Iată ce ,,realizări” după 89!…anulări de locuri de muncă-nu creare de locuri de muncă…
    cum se bate toba pe la tv. și partide…

  • Mama omida 6 ani

    Nu drogul ci directorul…a închis fabrica….o mare ” capacitate” …pe nume Zavalichi,numit pe linie de partid ca știință mai greu; după ce a rezolvat fabrica de in , l- a rezolvat si pe primul investitor străin ,un neamt cu aere ,care a trebuit sa- l ” înghita” pe Zavalichi ca director impus de mafia comunista de după ’90….după câțiva ani in care si.a demonstrat capacitatea de a baga in faliment orice indiferent de sistem , cumnatelul i.a gasit un post cald la Spitalul Roman,unde spre norocul nostru este doar un fel de director….a cui pila este acest Zavalichi, va las pe voi sa descoperiți dragi jurnaliști …si așa descoperiți cine inmormanteaza orice,oricând in orice sistem.

  • FELICIA 6 ani

    Ai ne-a adus iliescu si clica lui criminala.

  • ce sa ne mai miram de faptul ca fabrica de la Sagna a ajuns o ruina,cand de fapt toata industria din Romania e la pamant din cauza tuturor guvernantilor care sau perindat dea lungul anilor de la revolutie incoace la conducerea tarii si nu au stiut altceva decat sa ne vanda tara strainilor pe nimic,doar sa-si vada ei interesele si conturile pline in rest nu ea interesat absolut deloc de restul populatiei, unde va munci pentru a castiga o bucata de painea sa poata pune pe masa copiilor