Drama copiilor care se întorc din străinătate

Dimensiune text

Unii copii plecați cu părinții în străinătate uită limba română. O metodă care îi ajută pe copii la o integrare mai uşoară este învăţarea prin cooperare.

Peste 100.000 de copii români studiază în străinătate. Un studiu recent realizat la nivel naţional situează judeţul Neamţ pe locul al doilea pe ţară în ceea ce priveşte numărul copiilor care au solicitat reînscrierea în şcolile din care au plecat, în perioada 2008 – 2012 înregistrându-se 973 de solicitări.

Numărul copiilor din Roman şi din zona rurală plecaţi sau reveniţi din ţările unde părinţii muncesc este greu de stabilit. Dacă, în urmă cu şase ani, în comunele cu populaţie de religie catolică numărul copiilor care ieşeau din sistem, de la preşcolari la gimnaziu, ajungea anual la 40, în ultimii ani numărul a scăzut, dar fenomenul migraţiei rămâne încă activ, în ciuda crizei economice care a afectat şi piaţa forţei de muncă din străinătate. Pierderea locurilor de muncă i-a determinat pe părinţi să se întoarcă acasă şi să-şi înscrie copiii în şcolile din localităţile de domiciliu. Familiile care şi-au ridicat case şi le-au dotat aşa cum au visat nu mai găsesc motive să plece în afară. Altele, aflate la început de drum, revin acasă temporar şi caută soluţii pentru a lua din nou calea străinătăţii. Copiii acestora au parcurs câţiva ani de şcoală în străinătate. Întorşi acasă, ei trebuie să se adapteze sistemului românesc, unii chiar să înveţe să vorbească româneşte. Reintegrarea copiilor în sistem şi recuperarea materiei școlare este o mare provocare pentru dascăli.

În comuna Oniceni, de exemplu, cinci copii au părăsit şcolile, de la începutul anului şcolar. „Pentru copii este foarte bine să fie lângă părinţi. Este evident că schimbările cu care se confruntă copiii care trebuie să-şi urmeze părinţii în ţările în care aceştia muncesc nu sunt total beneficice, dar depinde şi de gradul de adaptabilitate al acestora. De-a lungul timpului, am întâlnit şi copii care nu s-au putut adapta sistemului de învăţământ din străinătate, iar părinţii au fost nevoiţi să-i trimită acasă”, a spus profesorul Dan Vântu, directorul Școlii Gimnaziale Oniceni.

În comuna Moldoveni, doi copii au revenit pe băncile şcolii din sat. „Avem doi elevi, unul în clasa a VII-a, iar celălalt în clasa a IV-a, care s-au întors acasă din Spania, respectiv Italia. Elevul din clasa a VII-a a făcut primele şase clase în Spania. Părinţii aveau o afacere acolo, care nu a mers, şi s-au întors cu toţii în comună. Partea bună a lucrurilor este că părinţii s-au ocupat de copil, astfel încât acesta ştie să citească şi să scrie corect româneşte”, a spus profesorul Petru Dabija, directorul Școlii Gimnaziale Moldoveni.

În primul semestru s-au întors în comuna Gherăeşti patru copii . „Unul dintre copii a făcut primele patru clase în Italia. Nu ştie să scrie şi nici să se exprime corect, motiv pentru care mama a decis să-l înscrie în clasa a IV-a, şi nu în clasa a V-a, cum era normal. Colegii mei s-au confruntat, de-a lungul anilor, cu multe astfel de cazuri, care au necesitat pregătire suplimentară pentru a aduce aceşti copii la acelaşi nivel cu ceilalţi. O metodă care îi ajută pe copii la o integrare mai uşoară este învăţarea prin cooperare, la nivelul copiilor. Părinţii copiilor reveniţi din străinătate găsesc printre elevii din şcoală partenerul ideal cu care copilul lor să colaboreze pentru o adaptare mai uşoară. Îşi fac temele împreună şi se joacă împreună”, a spus Laura Daniela Bârgăoanu, directorul Școlii Gimnaziale Gherăeşti.

Chiar de la începutul anului şcolar, 53 de elevi au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi reînmatricularea lor în şcoli din judeţul Neamţ, cele mai multe fiind din Italia, Spania, Cipru şi Grecia, dar şi din Siria şi Arabia Saudită.


COMENTARII

WORDPRESS: 0