Prima paginăSport

Doina Melinte, suporter al Nicoletei Grasu și Biancăi Perie

Dimensiune text

Marea atletă Doina Melinte (foto) are încredere că atletismul românesc poate ajunge unde a mai fost, sus. Campioana olimpică de la Los Angeles cunoaște bine atleții din Roman și apreciază tradiția școlii care i-a format. Ea le dorește un viitor pe măsura trecutului în care au strălucit, spre exemplu, Mariana Suman sau Mihaela Loghin.

 

 

Toți iubitorii sportului, ai atletismului, în mod deosebit, sunt de părere, la fel ca și specialiștii în domeniu, că 2012 a fost un an slab, sub posibilitățile unei țări cu un fond genetic precum cel al României. Sportivii de marcă ai Romanului, precum Nicoleta Grasu sau Bianca Perie, n-au mai reușit să ajungă acolo unde ne obișnuiseră, printre protagoniștii competițiilor de nivel înalt. Doina Melinte, marea doamnă a atletismului românesc și internațional, dublă medaliată cu aur și argint la Olimpiada de la Los Angeles din 1984, multiplă campioană mondială și europeană și fostă deținătoare a recordurilor similare în probele de 800 și 1500 metri, este supărată că n-au fost rezultate în 2012. Cunoaște bine școala de atletism romașcană și are încredere, în continuare, în sportivi de marcă precum Nicoleta Grasu și Bianca Perie.

 

„Nicoleta iubește atât de mult sportul încât nu se poate despărți de el”

 

Doina Melinte consideră că atleții din România participanți la Jocurile Olimpice au fost sub nivelul așteptărilor. „Doar doi au ajuns în semifinale, în probele de alergări, iar cel mai bun loc al nostru a fost cel de la maraton, sub poziția a 20-a. Se poate spune că este o garnitură tânără, cea care a concurat la Londra, fără prea multă experiență la seniori. Să nu trecem cu vederea că mulți dintre acești atleți au avut rezultate remarcabile, mari, în competițiile internaționale la juniori sau tineret. De când știu eu sau de când concuram, dacă vreți, este cel mai rău an al atletismului românesc. Nu vreau neapărat să considerați cele spuse de mine drept o critică la adresa valorii sportivilor care ne-au reprezentat. Este o realitate. Au fost și sportivi cu mare experiență care, din diverse motive, nu au reușit să reconfirme. Mă refer și la Nicoleta Grasu, o sportivă deosebită, care și-a dorit mult un rezultat bun. O cunosc bine și o respect. Știu ce înseamnă o competiție de asemenea amploare și știu că distanța dintre medalie și un loc modest poate fi infimă, la un moment dat. Eu am, în continuare, mare încredere în ea. Știu că vroia să se retragă, după participarea la Jocurile Olimpice, dar și după un rezultat bun. Însă, Nicoleta iubește atât de mult sportul încât nu se poate despărți de el, ca practicantă. Îmi închipui că a avut momente, la Jocurile Olimpice, când nu s-a putut concentra. N-a prins nici vârful de formă. Mai mult ca sigur, de familia Grasu se va auzi în continuare în atletismul românesc„, a spus Doina Melinte.

Nicoleta Grasu (foto) este campioana României la aruncarea discului, multiplă medaliată la mondiale și europene. Nicoleta și-ar fi dorit, la cea de a șasea participare la o ediție a Olimpiadei, să prindă finala și, apoi, să încerce, la aproape 41 de ani, chiar să prindă o medalie. I-a mai lipsit un pic pentru a prinde finala. Cu câteva minute înainte de finalul calificărilor ocupa locul al 12-lea. Aruncase, din prima încercare, 61,86 metri și părea încrezătoare într-un rezultat bun. Din nefericire, a aruncat doar 59,58 metri din a doua încercare. A forțat la a treia, ultima, dar a ratat. Mai rămăseseră cinci atlete în concurs, în acel moment. Două dintre le au aruncat peste 62 de metri și au depășit-o pe Nicoleta.

 

„Este concurență foarte mare la aruncarea ciocanului”

 

Bianca Perie (foto), campioana României la aruncarea ciocanului, nu a mai reușit, la Londra, să repete unul dintre rezultatele mari din cariera sa, cu care se obișnuise și ne obișnuise. Eleva antrenorului emerit Lucică Cucoș a ratat calificarea în finala celei mai importante competiții sportive mondiale, Jocurile Olimpice, dar trebuie ținut cont că are doar 22 de ani și că este pentru prima oară participantă la competiția amintită. Pe de altă parte, întreg sezonul 2012 a fost, pentru Bianca, unul mai slab, ea fiind afectată în acest an de răceli și accidentări, suficiente pentru a-i diminua forma. În concursul de calificări pentru finala olimpică, Bianca a ocupat locul al 12-lea în grupa A, cu 68,34 metri, fiind, ulterior, depășită de alte zece sportive din grupa B.

Bianca a aruncat mai slab anul acesta, dar, pe plan mondial, concurența este foarte mare în proba ei. Au apărut foarte multe sportive de calibru. Bianca este foarte talentată, dar a avut și probleme de sănătate. Are viitorul în față. Depinde de ea și de antrenor. Amândoi au plecat într-un alt ciclu olimpic și le doresc, din toată inima, succes„, a completat Doina Melinte.

 

Romanul, izvor de talente și de campioni

 

De-a lungul vremii, Romanul a fost întotdeauna la înălțime în atletism, cel puțin în probele de alergări. Mariana Suman era în stare și chiar câștiga la naționale în câte patru probe, la 100 metri, 200 metri, 400 metri și 800 metri. Să nu uităm, din aceeași generație, pe Elena Tărâță, Lăcrămioara Diaconu. Mihaela Loghin a fost și ea vicecampioană olimpică la Los Angeles, la aruncarea greutății, colegă de echipă cu mine. În perioada 1976 – 1984, când concuram și eu, Romanul era în frunte. Constantinescu Nehoi a fost un mare antrenor, un creator de valori care s-au perpetuat. Și acum atletismul e la loc de cinste. Sunt copii de valoare la alergări, dar și la aruncări și sărituri. Tuturor le doresc să ajungă la seniori și cu rezultate, nu ca acelea obținute de atleții români la Olimpiada din acest an. De acest lucru îmi este frică. Acum sunt foarte mulți copii talentați care nu mai ajung la juniori, darămite la seniori. Concurența a scăzut până aproape de zero. S-a ajuns la finală de campionat național doar cu patru sau cinci sportivi. Sportivii de astăzi vor performață și bani, dar cu sacrificii puține. Nu mai există disciplina de altădată. Trebuie să fii responsabil. Apoi, vine și performanța. Atleții care ne-au reprezentat în acest an la concursurile mari nu se pot plânge că nu au avut bani. Nu trăim din ședințe, ci din antrenamente. Antrenorii să analizeze posibilitățile sportivilor, având subiectele în față, adică sportivii. Să fie realiști și să vadă care sunt rezultatele la nivel mondial. S-ar putea ca 2013 să fie un an mai bun pentru atleții români, dar o spun și cu un pic de amărăciune, în sensul că medaliații de la Jocurile Olimpice, de la campionatele mondiale și europene, se vor relaxa și vor lăsa niște locuri libere în clasamente în anul care va urma. Nu le vor mai lăsa neocupate la viitoarea ediție a Jocurilor Olimpice, competiția supremă, dar nici la mondialele și europenele premergătoare. Nu vreau să transmit pesimism. Spun ceea ce văd că se întâmplă. Revenind la Roman, cunosc antrenorii de acolo. Sunt foarte valoroși, capabili de performanță, indiferent cât de grele sunt condițiile prin care trec cluburile din orașe mici. Sunt răzbătători și știu că vor fi loiali atletismului până la capăt„, a încheiat Doina Melinte, fost președinte, pînă în iunie 2012, al Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, actualmente vicepreședinte al Agenției Naționale Anti-doping.

COMENTARII

WORDPRESS: 0