Dezvoltarea infrastructurii, singura şansă pentru Regiunea Nord-Est

Analizele făcute în judeţele din estul ţării arată că lipsa infrastructurii este motivul pentru care regiunea nu s-a dezvoltat în ritmul altor zone ale ţării. O autostradă care să unească Moldova de vestul României este prioritate zero pentru autorităţile din judeţele Regiunii Nord-Est.

Singura şansă de dezvoltare a Regiunii Nord-Est, din care face şi judeţul Neamţ, o reprezintă modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere. Aceasta este concluzia experţilor în domeniu, iar cele mai recente semnale au fost date de specialiştii care lucrează la întocmirea strategiei de dezvoltare a judeţului Neamţ şi de susţinătorii proiectului „Autostradă pentru Moldova”.

În strategia de dezvoltare a judeţului Neamţ se precizează că, la ora actuală, „există o mai bună conectivitate la nivelul infrastructurii rutiere cu partea de nord, sud şi est, în raport cu partea de vest, ceea ce determină şi un nivel mai scăzut al dezvoltării economice în aceste zone. La nivel de infrastructură feroviară, judeţul Neamţ are o bună legatură cu Bucureştiul, dar nu există nicio legătură cu zona centrală a ţării”. În acelaşi document se arată că una dintre cele mai mari ameninţări o reprezintă lipsa de interes a autorităţilor centrale pentru zona Moldovei: „crearea unui coridor de transport dezvoltat între Transilvania şi Moldova rămâne un subiect care nu este pe agenda publică”, scrie în strategia judeţului.

regiune612cÎn aceeaşi notă, reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ au prezentat, joi, o analiză a Master Planului General de Transport (MPGT) al României, proiect din care lipsesc investiţiile în nord-estul ţării. „Orice produs deplasat din Regiunea Nord-Est către piaţa europeană are un preţ mai ridicat din cauza cheltuielilor de transport care includ – suplimentar – combustibilul, salariul, uzura şi întreţinerea autovehiculului, iar peste acestea: timpul şi viteza de circulaţie. La această oră, chiar dacă utilizăm drumuri modernizate sau nu, circulaţia se face pe drumuri cu trasee sinuoase, cu pante ridicate, aglomerate, pe care circulă şi biciclete, şi căruţe, şi tractoare. Mai mult, pe un traseu Iaşi – Oradea trebuie traversate aproximativ 120 de localităţi, dintre care doar trei sau patru au centuri ocolitoare. Efectele acestei situaţii se reflectă în cifrele statistice ale Regiunii Nord-Est, regiune care reprezintă circa 20% din populaţia şi din teritoriul României: 3% din investiţiile străine în România, 7% din cifra de afaceri a României, 4,7% din exporturile României, 29% indicele de disparitate al PIB/locuitor faţă de media UE, 17% din salariul mediu al UE, 58% din populaţie locuieşte în mediul rural, majoritatea fără canalizare şi apă curentă”, se arată într-un document al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

În Reţeaua Europeană de Transport Rutier, România are trei trasee principale TEN-T Core (Trans European Transport Network – Reţeaua Transeuropeană de Transport) cofinanţabile majoritar din fonduri UE. Două din acestea „taie” Moldova de la nord la sud, respectiv de la vest la est: ruta Siret – Suceava – Bacău – Bucureşti – Giurgiu şi ruta Timişoara – Sebeş – Tîrgu Mureş – Iaşi – Ungheni – Chişinău. Aceste trasee sunt prevăzute în TEN-T ca autostrăzi, dar MPGT declasează traseele la nivelul de drum expres şi le prioritizează secvenţial după anii 2025 – 2030.

„Mai mult, traseul Târgu Mureş – Iaşi – Chişinău este înlocuit ca prioritate cu o autostradă Braşov – Bacău finanţată de la bugetul de stat, care este greu de justificat logic, financiar şi profesional, cu un  efect minim pentru dezvoltarea Moldovei atât timp cât intră cu doar 70 de kilometri în Regiune, pe ruta Oneşti – Bacău”, mai spun reprezentanţii CCI Iaşi.

Semnatarii documentului vin şi cu soluţii: realizarea traseelor cu bani europeni, alocarea cu prioritate a fondurilor europene pentru autostrada Piteşti – Sibiu şi Iaşi -Tîrgu Neamţ – Târgu Mureş, renunţând la disiparea efortului financiar pe nenumărate rute secundare, adică la a începe sute de proiecte şi de a nu finaliza nici unul.


COMENTARII

WORDPRESS: 0