Dezbatere publică: Parcul Municipal să poarte numele Parcul Sf. Andrei

Au trecut zece ani de când s-a lansat o primă dezbatere, ce s-a dovedit una aprinsă și plină de controverse, asupra denumirii pe care ar putea-o purta parcul din Roman. Parcul, care datează din anul 1906 și se întinde pe o suprafață de 13,3 hectare, este considerat cel mai mare din Moldova. După modelul Casei Pâinii (cantina socială), Casei Vârstnicului (azilul pentru bătrâni) sau Casei Vânătorului (sediul Asociației Vânătorilor și Pescarilor), autoritățile lansează o nouă dezbatere asupra numelui pe care ar putea să-l poarte parcul.

Statuia și Parcul Sf. Andrei

O variantă, propusă acum de primarul Laurențiu Leoreanu, este aceea ca ansamblul natural să fie denumit Parcul Sfântului Andrei. Edilul spune că ideea i-a venit după ce a urmărit amplasarea statuii aceluiași sfânt în fața Gării și a Parcului.

„Propunerea ca parcul să poarte denumirea Parcul Sf. Andrei îmi aparține. Eu lansez propunerea în dezbatere publică. Nu înseamnă că așa trebuie să fie și făcut. De-a lungul timpului s-a propus ca parcul să poarte denumirea unor persoane, dar eu cred că ar trebui să fie legat de ceva universal, mai degrabă decât numele unei singure persoane. Când am văzut lucrarea cu statuia Sf. Andrei din fața Gării, care privește către Parc, cu binecuvântare, mi s-a părut o idee bună. Se pot face și alte propuneri. Ideile noi nasc dezbateri”, a declarat primarul Laurențiu Leoreanu.

Parcul numit după mama lui Sorin Ovidiu Vântu

Așa cum spuneam, în urmă cu zece ani, o propunere a fost ca parcul să poarte numele mamei omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu (SOV), Eugenia. Mai exact,  în 2006, între Consiliul Local Roman și omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a fost semnat un contract de finanțare, prin care acesta din urmă se obliga să modernizeze Parcul Municipal Roman.

Parcul lui SOV urma să aibă patru obiective importante: Balada, Romanița, Casa Naturii și Caracatița. „Balada” era o porțiune din Parc ce urma să fie construită din sticlă și beton și adăpostea: o bibliotecă, un spațiu expozițional, un amfiteatru în aer liber, o fântână în curtea interioară și un spațiu polivalent în aer liber. „Romanița” urma să fie construită pe structură de beton și să fie acoperită cu sticlă, în interior urmând să se regăsească: Muzeul Științei și Tehnologiei (șase pavilioane), un observator astronomic și o fântână arteziană. Un alt obiectiv – „Casa Naturii” – urma să fie ridicat pe structură metalică. Acesta trebuia să adăpostească spații acoperite polivalente, un planetariu cu 60 de locuri și acvariu și un atrium cu fântâni. Ultima parte a Parcului era completată de „Caractiția” – constuită pe structură metalică și beton – care oferea vizitatorilor o platformă plajă pe lac, un debarcader și o platformă de acces pentru 11 tobogane cu apă.

O condiție cerută de SOV și acceptată de consilieri a fost ca denumirea Parcului Municipal Roman să fie schimbată cu „Parcul Eugenia Vîntu”, iar numele acesta urma să fie menținut pe toată durata existenței parcului. În sens contrar, municipiul era obligat să restituie investitorului suma alocată, actualizată raportat la devalorizarea monedei naționale, precum și eventuale daune.

De asemenea, atât în timpul modernizărilor, cât și pe toată durata existenței parcului, era interzisă comercializarea de băuturi alcoolice. Și în caz, de nerespectare a acestei obligații, municipiul era bun de plată. Prin contract, SOV cerea municipiului ca venitul realizat din exploatarea Parcului să fie virat într-un cont special, care urma să fie utilizat și distribuit asociațiilor de pensionari din Roman.

Proiectul trebuia realizat în trei ani, dar restaurantul din Parc avea contract de concesiune pe 25 de ani cu Primăria și acolo se vindeau băuturi alcoolice, ceea ce nu mergea cu cerințele lui SOV. Primăria a atacat în instanță contractul de concesiune, iar după doi ani de procese a și câștigat, însă și SOV s-a răzgândit.

Despre Parcul Municipal, în zilele noastre

În 2008, Parcul a fost reabilitat și reinaugurat cu investiții făcute dintr-un împrumut contractat de Primărie. Doi ani mai târziu s-a redeschis și lacul, iar de la an la an s-au făcut noi investiții.

Istoria spune că parcul provine din fosta pădure Teiuş şi este, din punct de vedere al diversităţii speciilor dendrologice, unic în Europa. Din 1994, Parcul oraşului este declarat rezervaţie peisagistică ocrotită de lege. Acum, pe lacul de agrement, prevăzut cu debarcader, se efectuează plimbări cu ambarcaţiuni pe timpul sezonului estival, elementele de atracție fiind cele trei insule: Insula „Brâncuşi” – cu elemente sculpturale specifice, ce amintesc de marele artist, Insula „Planeta Verde” – însufleţită de animale de talie mică şi păsări, creând un mini-ecosistem şi Insula „Cascada” – cu o cascadă artificială şi un punct de relaxare şi observare a întregii zone.

În zona centrală a parcului se găseşte „Rotonda Personalităților” ce cuprinde busturile a zece personalități românești: Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi George Enescu, la intrarea în parc aflându-se și bustul agronomului Ion Ionescu de la Brad.