Denumiri noi pentru clădirea și sălile Primăriei Roman

Denumiri noi pentru clădirea și sălile Primăriei Roman

 

 

Clădirea în care funcționează Primăria, precum și sălile de ședințe și de ceremonii din cadrul acesteia, urmează a primi denumiri noi, în cazul în care un proiect de hotărâre în acest sens va fi aprobat de consilierii locali în ședința de vineri, 27 aprilie. Astfel, clădirea va purta oficial numele de „Palatul administrativ”, sala de festivități aflată la parterul clădirii se va numi „Sala Nicolae Manolescu Strunga”, iar sala de ședințe de la etajul I – „Sala Unirii”.

Clădirea în care autoritățile publice locale ale municipiului Roman își desfășoară activitatea – alături de Serviciul Teritorial Roman din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Judecătoria Roman – a fost construită în perioada 1935-1937, fiind cunoscută încă de la edificare ca fiind „Palatul administrativ”, însă această denumire și-a pierdut utilizarea în timpul regimului comunist.

„Având în vedere că această clădire a fost construită pe terenul și cu banii donați de către Nicolae Manolescu Strunga, considerăm oportun ca Sala de Festivități de la parterul clădirii, adusă acum la standardele unei săli adevărate de festivități, să poarte numele acestei personalități. În ultimul an de viață, s-a retras la Strunga, dar a locuit și la Roman, oraș căruia i-a lăsat prin testament terenul și fondurile necesare pentru construirea unui nou palat administrativ. Construcția avea să fie edificată prin anii 1935-1937 de fiul său, ministrul Ion Manolescu-Strunga, care a construit clădirea în care își are acum sediul Primăria Roman. Cea de-a doua sală festivă din Palatul administrativ se află la etajul I și găzduiește în special ședințele Consiliului Local Roman. Pentru că în acest an este anul centenar al Unirii, considerăm oportun atribuirea denumirii de «Sala Unirii»”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre ce va fi dezbătut vineri de Consiliul Local.

 

 


COMENTARII

WORDPRESS: 5
  • Doru Mihaescu 2 ani

    Nu ar fi cazul oare ca si asa numitul „Corp B” al Colegiului National Roman Voda sa primeasca o denumire care sa aminteasca de cele doua nobile doamne care l-au construit in intregime din banii lor, impreuna cu toate anexele si dotarile necesare, pentru a deveni, incepand din anul 1923, Liceul de Fete Sturdza-Cantacuzino, cea mai veche scoala publica de acest fel din judetul Roman de atunci, ca si din judetul Neamt de acum ? Asta. fireste, daca nu consideram ca au procedat bine comunistii-bolsevici romani in anul 1948, atunci cand au inlaturat din denumirea scolii numele celor doua reprezentante ale „odioasei burghezo-mosierimi exploatatoare”, desi ele nu aveau, in cazul de fata, vreo alta „vinovatie” decat aceea de a fi construit si inzestrat aceasta institutie fara ca nimeni sa le oblige sa o faca…

  • O.K! …(iar propunerea Dlui Doru Mihăiescu ar putea fi realizată prin punerea unei plăci care să arate cine a construit actualul Corp B. al C.N.R.V., care pe vremuri era liceu independent.) Etimologic, propun unificarea denumirii – Roman Vodă cu Roman Mușat = Roman Vodă Mușat.

  • Doru Mihaescu 2 ani

    Solutia cu placa de marmura, asezata undeva, pe zidul exterior, dinspre strada, al actualului „Corp B” al Colegiului National „Roman-Voda”, al carei text sa contina informatii esentiale in legatura cu trecutul acelui edificiu, informatii menite nu numai a indrepta cat de cat o mare nedreptate, dar si a evoca un trecut de care ar trebui sa fim mandri, am propus-o in urma cu vreun an-doi unei colege, fosta profesoara de istorie la CNRV, oferindu-i si o posibila varianta a textului respectiv si oferindu-ma chiar sa sponsorizez, singur sau impreuna cu alti romascani, acel demers. Nu stiu daca initiativa mea a fost transmisa celor indreptatiti sa decida in aceasta privinta. Pe de alta parte, timpul m-a invatat ca nu este cazul sa-mi fac iluzii si ca tot ceea ce ma simt obligat, prin radacini, sensibilitate, mentalitate, competente, sa duc la bun sfarsit in legatura cu Romanul natal, trebuie sa selectez in asa fel incat sa depinda exclusiv de posibilitatile proprii si sa aiba drept multumire implinirea unei datorii profunde fata de amintiri tot mai dragi, de acolo.

  • Mai mult fata de cele propuse este necesar amplasarea in curtea liceului ,a unei sclupturi din marmura a celor doua distinse Doamne ce sau ingrijit de constructia acesuii monumetal edificiu.Initiativa va sensibiliza probabil elevii ce intre doua manele sa invete si istoria liceului .

  • Doru Mihaescu 2 ani

    Ar fi minunat sa poata fi asa. Mai intai, cele doua Doamne ar putea primi titlul de cetatean de onoare al Romanului, asa cum s-ar fi cuvenit de multa vreme si asa cum s-ar cuveni si pentru personalitati contemporane cu episcopul Melchisedec, caruia i s-a atribuit pe buna dreptate acest titlu, personalitati cum ar fi Vasile Alecsandri (inmormantat la Mircesti, in fostul judet Roman si cu scoala construita la Roman din banii sai), Calistrat Hogas (director si profesor de istorie al Gimnaziului „Roman-Voda” ), medicul Alexandru Theodori, ilustru doctor, cu studii la Viena, al Spitalului „Precista” din Roman si coautor al celebrului Lexicon de la Buda), spiterul(=farmacistul)Brukner, contemporan la fel de ilustru al doctorului Theodori), criticul Garabet Ibraileanu(elev al Gimnaziului „Roman-Voda” si editor, la Roman, al revistei „Scoala Noua”), istoricul Nicolae Iorga, legat de Roman prin familie si prin debutul sau publicistic), scriitorul Cezar Petrescu(legat la randul sau de Roman prin biografie si prin scrieri ale sale ), profesorul sau de romana si eroul sau de roman Nicolae Apostol, profesorii si autorii de meritorii contributii de istoriografie literara Alexandru Epure si Nicolae Grigore Stetcu, ultimul si fondator al Muzeului actualului Colegiu National „Roman-Voda” etc etc. Romanul are in momentul de fata 32 de cetateni de onoare, pe cand Targu Neamt, cam la jumatate din populatia Romanului, are 53, Barladul, comparabil cu Romanul, peste 80, iar Piatra Neamt, peste 90. Si totusi Romanul a insemnat cu mult mai mult pentru istoria noastra…