Articol publicat în data de: vin, 24 Feb 2012
Social | de către Teo Rusu



De zece ani are grijă de cei din etnia ei

Elena Șerban este mediator sanitar în Roman din 2002. Ea are grijă ca toți membrii comunităților rrome din Roman să fie înscriși la un medic de familie, le duce copiii la școală sau le face actele.

 

 

În urmă cu zece ani, Elena Șerban a devenit mediator saniar printr-un proiect național. Principala problemă era, atunci, faptul că rromii nu erau înscriși la medicii de familie. „Cauzele pentru care ei nu aveau un medic de familie erau mai multe. Unii nu erau asigurați, alții erau asigurați, dar nu știau că trebuie să se înscrie la medic, iar alții nu puteau fi înscriși din cauză că nu aveau acte. În timp, a rămas aceeași cazuistică, dar numărul celor care nu au un medic de familie este mult mai mic decît la început„, povestește Elena Șerban.

La fel ca toți ceilați mediatori sanitari, Elena Șerban este de etnie rromă. A început să lucreze după ce a terminat liceul. „Aș fi vrut să fac o facultate, dar tatăl meu intrase în șomaj, iar apoi s-a pensionat pe caz de boală și nu a avut posibilitatea să mă susțină mai departe. Atunci, s-a ivit această oportunitate, ca eu să lucrez ca mediator sanitar. Printre cerințele pentru ocuparea acestui post erau etnia, cunoașterea limbii romani și studii liceale finalizate. Fiind femeie, eu am avut un avantaj, fiindcă am intrat mai ușor în casele rromilor. Am mers în comunitățile de rromi prin recomandare, ca fiind fiica sau ruda unor persoane pe care ei le cunoșteau, dar și cu sprijinul bulibașei, așa cum s-a întîmplat la căldărari„, afirmă Elena Șerban.

Pentru persoanele de etnie rromă, Elena Șerban reprezintă puntea de legătură între acestea și autorități. Ea vede ce nevoi are fiecare dintre rromi și transmite cererile către cei care au competența de a rezolva lucrurile. Spre exemplu, în 2004, a făcut acte la peste 300 de persoane. „Am avut sprijinul Primăriei și am făcut programări la Starea civilă și la Evidența informatizată a persoanelor, fiindcă a trebuit să fac și certificate de naștere și cărți de identitate. Pentru cărțile de identitate, vorbeam cu doamna Tatiana Coșnete și veneam cu zeci de persoane odată pentru depunerea actelor. A fost o muncă solicitantă, deoarece există persoane care nu știu să scrie și să citească, iar lor a trebuit să le completez fiecare cerere„, își amintește Elena Șerban.

Dintre toate situațiile de acest tip, una i-a rămas vie în memorie: „Într-o familie era un copil de 11 ani care nu avea certificat de naștere. Deși nu mergea la școală, a simțit că este important să aibă acest document și a insistat pe lîngă părinți pînă cînd aceștia au fost de acord să îi ajut să facă certificat de naștere copilului. Cînd i-am adus certificatul, l-a luat în mînă și a început să plîngă de bucurie, chiar dacă nu știa să citească ce scria pe document. M-a emoționat foarte mult caracterul și discernămîntul acelui micuț„.

Și acum, unii rromi îi spun „gaji”, adică „românca”, deși toți știu că este parte a etniei lor. Poate pentru că impune respect și aduce bucurie în casele multor rromi. Pe femeile rrome, cele mai multe fiind neșcolarizate, le învață să aibă grijă de ele și de copiii lor. A reușit să le convingă pînă și pe cele mai tradiționaliste mame că este bine să îi ducă pe copii la vaccinat. „Am vaccinat copiii în masă. Odată, la spital, s-a identificat un caz de poliomielită, iar toți copiii din comunitate au trebuit vaccinați, pentru a preveni alte îmbolnăviri„, spune Elena Șerban.

Fără a ține cont că își depășește fișa postului, a mers de mînă cu copiii de rromi și i-a înscris la școală. „Unul dintre primii copii pe care i-am încris este acum la liceu. Fratele său a abandonat studiile și, acum, regretă. Am încercat să-i determin pe părinți să facă toate acestea fără mine, dar îmi cer ajutorul, fiindcă ei, la înscrierea copilului, trebuie să completeze fișe și nu pot face acest lucru, deoarece nu știu carte„, explică Elena Șerban.

În Roman există trei comunități de rromi, cei mai tradiționațiști fiind căldărarii. Fetele din această comunitate nu au voie să meargă la școală, pentru a evita contactul cu băieți de alte etnii, ele trebuind să se căsătorească cu bărbați din aceeași comunitate, pentru a duce mai departe tradiția.

Vineri, 24 februarie, consilierii județeni vor trebui să decidă dacă aprobă un proiect de colaborare între Consiliul Județean Neamț și Asociația Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN, în vederea implementării proiectului „Programul de mediere sanitară: Oportunitate de creștere a ratei de ocupare în rîndul femeilor rrome”. Proiectul se va desfășura la nivel național în 100 de comunități rrome și ar însemna ca 640 de femei de etnie rromă să poată lucra ca mediatori sanitari.

 

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close