Cum au votat romaşcanii din Marea Britanie: Remain sau Leave

Cum au votat romaşcanii din Marea Britanie: Remain sau Leave

 

brexitZiarul de Roman a încercat să ia pulsul uneia dintre cele mai controversate decizii ce priveşte Uniunea Europeană: referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE. Nicu are 33 de ani, este absolvent de studii superioare de comunicare şi relaţii publice în România, locuieşte de mai bine de şase ani în Anglia, iar din 2014 a şi obţinut cetăţenia. Acum lucrează ca manager în cadrul unei firme de construcţii din Londra.

„Tinerii cu studii superioare nu vor ieşirea din UE”

Acesta spune că, la prima oră a dimineţii, a mers la vot şi a ales pentru rămânerea Marii Britanii în UE. „Nouă din zece experţi în economie spun că, dacă Marea Britanie ar ieşi din UE, ţara ar urma să intre într-o recesiune economică. Cursul liră-euro era foarte slab acum câteva săptămâni, când sondajele dădeau un uşor avantaj taberei care susţine ieşirea Marii Britanii din UE. Acum, şi după atacul de săptămâna trecută (n.r. – Jo Cox, deputatul britanic pro-UE ucisă în stradă), cursul şi-a mai revenit. Sondajele, înainte de atac, arătau că tabăra «Leave», pro-Brexit, avea un minim avans. Acum, s-a cam întors roata: 51% «Remain», 49% «Leave»”, ne-a spus Nicu.

Acesta spune că teama unei părţi din populaţie asupra emigranţilor care le pot lua locurile de muncă este destul de mare şi poate înclina balanţa rezultatului: „La mine de la serviciu, englezii care au studii superioare vor ca Marea Britanie să rămână în UE. Alţii, genul de muncitori, zidari, instalatori – cei cărora întotdeauna le-a fost frică de emigranţi, pentru că le-ar putea lua locurile de muncă – consideră că ar fi bine ca Marea Britanie să iasă din UE. De aceeaşi părere sunt mulţi oameni din provincie, dintre cei care nu prea ies din comunitatea în care trăiesc -, iar categoria aceasta este destul de mare. Populaţia este, în general, atentă la fenomen şi este interesată de dezbaterile care au loc. Apropiaţi de-ai mei, în general tineri cu studii superioare, chiar economice, care au cunoştinţe despre ceea ce ar însemna ieşirea Marea Britaniei din UE, toţi consideră că ar fi un risc enorm pe care şi l-ar asuma ţara, însă îmi spuneau că părinţii lor nu sunt de aceeaşi părere”.

Teama de imigranţi

Nicu mai spune că pe posturile naţionale de televiziune s-au purtat dezbateri şi fiecare tabără a venit cu argumentele sale: „Acum câteva zile, a fost la TV o importantă dezbatere, cu câte trei reprezentanţi ai fiecărei tabere. Cei din tabăra «Remain», pro-UE, au venit cu tot felul de cifre, pe când cei de la «Leave», pro-Brexit, nu au venit cu un plan asupra modului în care va acţiona ţara după o eventuală ieşire din UE. Pe de-o parte, argumentele economice sunt aduse de fiecare dintre părţi. Susţinătorii «Leave» consideră că ţara s-ar descurca foarte bine pe cont propriu. Ceilalţi argumentează, însă, că multe dintre micile firme şi chiar dintre firmele mari au de câştigat prin rămânerea în Uniune, datorită scăderilor de taxe pe care le au atunci când fac schimburi comerciale cu ţările membre. Pe de altă parte, o altă discuţie se poartă în privinţa imigranţilor – vechea poveste -, într-un moment în care cei mai mulţi imigranţi care ajung în Marea Britanie nu provin din Uniunea Europeană. În plus, cei care doresc rămânerea în UE spun că angajaţii străini vor avea de suferit în cazul unui Brexit: mai puţine drepturi ale salariaţilor, discriminare la locul de muncă, asigurări sociale scăzute. Cei din tabăra «Leave» spun că vor încerca să facă ceva în această privinţă, dar fără un plan concret”, este de părere romaşcanul.

Nicu crede că rezultatul referendumului de joi va fi unul cu emoţii, iar diferenţa va fi foarte mică: „Dacă pot să fac acum o comparaţie cu duelul strâns din România, între Băsescu şi Geoană, din 2009, în care diferenţa dintre cei doi candidaţi a fost de sub un procent, eu personal cred că aici rezultatul va fi şi mai strâns. Cred că diferenţa va fi sub 50.000 de voturi. Ar fi culmea ca diferenţa să fie făcută chiar de străini care au obţinut între timp cetăţenia”.

La referendum pot vota cetăţeni britanici care locuiesc în ţară şi în state membre din Comunitatea Naţiunilor (din care fac parte state independente, foste colonii britanice) cu vârsta minimă de 18 ani, dar şi cei cu cetăţenie britanică aflaţi în străinătate, care figurează în registrul electoral din Marea Britanie în ultimii 15 ani.

 

 

 

 

 

 

 


COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • HOOO ! Eurocratii traiesc o viata de exces pe salarii astronomice, in timp ce iau decizii care ne afecteaza pe toti in secret. 10.000 de angajati ai UE castiga mai mult decat David Cameron, PM-ul UK, adica peste 150.000 de lire sterline pe an, plus o gramada de alte beneficii financiare. Saptamana trecuta trebuia sa aiba loc o discutie in parlamentul european despre bugetul UE, care a fost amanata pana dupa referendumul din UK. Au deja o gaura bugetara de 20 de miliarde de euro. Fiecare tara trimite cate un comisar in comisia europeana, care nu raspunde in fata tarii care l-a trimis, ci doar comisiei si lui Junker. Aceasta comisie creaza noile legi UE in spatele usilor inchise. Parlamentarii europeni si consiliul UE (reprezentand guvernele nationale) pot doar propune amendamente. Daca parlamentarii si consiliul nu pot cadea de acord, urmeaza alte negocieri in comisie in spatele usilor inchise. Un comisar european are un salariu de baza de 200.000 de lire pe an, angajati personali, o pensie exorbitanta, 8.000 de lire pe luna pe o perioada de 3 ani in „plati de tranzitie” dupa ce inceteaza sa mai fie comisar. Comisia ne-aleasa nu este un serviciu civil care raspunde in fata reprezentantilor alesi ai cetatenilor, ci este exact invers. Daca un parlamentar vrea sa ia la intrebari un comisar, trebuie sa trimita o intrebare in scris si sa astepte 6 saptamani pentru un raspuns. Parlamentarii semneaza un registru pentru a primi o alocatie zilnica de 240 de lire, in plus fata de salariul de 80.000 de lire pe an. Mutarea 4 zile pe luna a parlamentului european la Strasbourg costa 150 de milioane de lire sterline pe an. La bufetul parlamentarilor se serveste foie gras si homar ca aperitiv, iar cafeaua costa 1 euro (totul subventionat pe banii europenilor) O armata de translatori, ce pot castiga fiecare cate 800 de lire pe zi, traduc discutiile in 23 de limbi. La discutii, fiecare parlamentar isi citeste textul preparat anterior, in timp ce ceilalti isi citesc email-urile sau fac altceva.