Cruci de gheață, porumbei şi „botezul” cailor, de Bobotează

Acestea sunt obiceiuri vechi, din strămoşi, pe care credincioşii le păstrează cu sfinţenie. Agheasma mare trebuie băută timp de opt zile, începând din ziua Botezului Domnului şi până pe 14 ianuarie.

Lăcaşurile de cult din Roman şi din comunele învecinate oraşului au fost luate cu asalt marţi, 6 ianuarie, de credincioşii care au participat la slujba de Bobotează. Vântul puternic nu i-a împiedicat pe credincioşi să vină în număr mare la biserică, pentru a aduce acasă apa sfinţită. Sărbătoarea a fost pregătită cu câteva zile înainte, în cele mai mici detalii, de către consiliile parohiale.

La bisericile din Cordun şi Simioneşti, de exemplu, enoriaşii au dăltuit pentru Bobotează câte trei cruci de gheaţă. Cu câteva zile înainte, o mână de săteni destoinici din ambele sate s-au întâlnit pentru a pune la cale aducerea blocurilor de gheaţă din care aveau să realizeze simbolurile credinţei. Au legat caii la căruţă şi au pornit spre iazurile din comună. Nu a fost uşor să taie şi să urce în căruţe blocurile imense de gheaţă, pe o vreme aspră. Pentru această operaţiune, s-au aruncat într-un efort comun tineri şi oameni cu părul cărunt, sub deviza: „unde-s mulţi puterea creşte”. Aceştia au spus că, fără crucile de gheaţă, sărbătoarea nu ar fi completă, deoarece ele simbolizează elementul ce întregeşte atmosfera şi face legătura între botezul Domnului şi răstignirea sa. Și în alte sate din Protopopiatul Roman, cum ar fi Cotu Vameş, Boghicea şi Pânceşti, sătenii au dăltuit crucile din gheaţă care să îi apere de toate relele.

Eliberarea porumbeilor de Bobotează semnifică duhul sfânt

La Cordun, crucile de gheaţă au fost centrul de atracţie al evenimentului. Pentru reuşita sărbătorii, preoţii Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Cordun – Constantin Tiron şi Mihai Bordei – au implicat toţi credincioşii. „Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al unor inimoşi tineri din sat, am reuşit, anul acesta, să realizăm trei cruci de gheaţă, groase de 25 centimetri, pentru Bobotează”, a spus părintele Tiron.

După ce apa a fost sfinţită, câţiva porumbei albi au fost eliberaţi,  spre bucuria sătenilor. „Marcăm, din punct de vedere spiritual, cuvântul din sfânta Evanghelie care spune: «Și, atunci, deasupra s-a auzit un glas din ceruri zicând: „Acesta este fiul meu cel iubit întru care am binevoit”». Și duhul sfânt a coborât sub chipul porumbelului deasupra capului Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar Iisus era în apa Iordanului, primind botezul de la sfântul Ioan Botezătorul”, a explicat părintele Constantin Tiron, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Cordun.

Botezul cailor, o tradiţie reînviată de preoţii bisericii din Cordun

boboteaza 07Un alt obicei reînviat de preoţii parohiei Cordun este botezul cailor, adică stropirea lor cu apă sfinţită în ziua de Bobotează, cu credinţa că vor fi buni la muncă şi sănătoși tot anul. „Tot ceea ce se păstrează din tradiţia românească este un lucru extraordinar”, a spus părintele Tiron, de peste trei decenii păstor în comunitate.

Cele mai frumoase exemplare de cai din sat, „gătite” cu motocei la coamă, au fost sfinţite de cei doi preoţi. „Este o tradiţie veche, pe care noi am adus-o în actualitate, deoarece avem în Cordun un mare iubitor de animale, Mihai Durea, care deţine în fostul CAP al localităţii 15 cai aduşi din Bucovina, de care are mare grijă şi pe care foștii proprietarii nu au mai putut să-i întreţină”, a spus parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Cordun.

boboteaza 05La finalul slujbei, preoţii au informat localnicii că agheasma mare trebuie băută timp de opt zile începând din ziua Botezului Domnului şi până pe 14 ianuarie, după care o vor folosi pentru sfinţirea caselor şi gospodăriilor. Credincioşii şi preoţii cred că apa de la Bobotează are o putere deosebită. „Agheasma este darul pe care Dumnezeu ni-l face la aceste momente de sărbătoare. Este purificatoare şi dătătoare de tot binele sufletesc şi trupesc”, a spus părintele Tiron.

Din apa sfinţită, credinicioşii vor gusta pe nemâncate în zile de post sau în zile de mari sărbători.


COMENTARII

WORDPRESS: 0