Creştinii se pregătesc de Bobotează

Creştinii ortodocşi sărbătoresc miercuri, 6 ianuarie, Botezul Domnului, sărbătoare numită în popor şi Bobotează. În această zi, în biserici se săvârşeşte slujba aghesmei celei mari, apa sfinţită pe care credincioşii o duc acasă, cu credinţa că vor fi apăraţi de rele tot anul.

Semnificaţia teologică a acestei sărbători

Boboteaza este penultima dintre sărbătorile de iarnă. Sărbătoarea reaminteşte de începutul activităţii publice a Mântuitorului Hristos. La vârsta de 30 de ani, Iisus a ieşit din izolarea în care se afla şi s-a arătat lumii. A venit la apele Iordanului, unde Ioan proorocul propovăduia pocăinţa, adică înnoirea lumii. Hristos a venit în chip de rob în mijlocul firii umane, de unde a împărtăşit lumina şi viaţa. Coborând în apele Iordanului, a luat păcatele tuturor oamenilor asupra sa, pentru a le răscumpăra mai târziu pe Golgota. De aceea, Botezul Domnului anticipează şi reprezintă întreaga lucrare de mântuire a Fiului lui Dumnezeu.

Prin sfinţirea apei celei mari, în ziua Bobotezei, se reactualizează, în fiecare an, momentul transfigurării şi sfinţirii naturii întregi, prin coborârea lui Dumnezeu la apa Iordanului.

Creştinii primesc agheasma cea mare de Bobotează. La ţară, agheasma este păstrată la icoană sau la un alt loc de cinste şi se foloseşte la vreme de boală sau necaz. Agheasma de la Bobotează, folosită cu îndrumarea preotului duhovnicesc, îndepărtează răul, curăţă şi sfinţeşte.
Slujba de sfinţire a apei celei mari este făcută cu mare solemnitate în toate bisericile ortodoxe. Acolo unde sunt râuri sau alte ape, se aruncă crucea cu un smoc de busuioc, ca semn că apele au primit deja harul sfinţilor. În alte locuri, creştinii ridică la locul slujbei cruci de gheaţă, crucea fiind arma de biruinţă asupra răului. Pe aceste cruci se obişnuieşte a se pune vase cu grâu răsărit, pus la germinat în ziua sfântului Spiridon (12 decembrie). Există credinţa că anul va fi îmbelşugat de roade, după cum a crescut grâul în casele gospodarilor.

Tradiţii de Bobotează

Sufletele celor care mor în această zi se duc direct la cer, care stă toată ziua deschis, pentru a aduce aminte de prezenţa Duhului Sfânt la Botezul Domnului. Dacă, în ziua de Bobotează, dimineaţa, înainte de sfinţirea apei, un flăcău sau o fată alunecă şi cade, se crede că respectivul sau respectiva se va însura sau mărita în acel an.

Cele mai multe fete mari merg în ziua de Bobotează la biserică, cu credinţa că se vor mărita în acel an dacă vor călca în urma preotului. Fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursiţii. În unele zone, există obiceiul ca fetele mari să mănânce în seara de Ajun o turtă sărată. Cel care în vis le întinde o cană cu apă le va fi ursitul. Se spune că lupii atacă oamenii numai până la Bobotează şi că, din ziua aceasta, ei nu mai sunt periculoşi.

Dacă în ziua de Bobotează va bate crivăţul, vor fi roade bogate. Încotro stropeşte preotul cu buchetul de busuioc muiat în agheasmă prima dată, de acolo crede poporul că vin ploile peste an.


COMENTARII

WORDPRESS: 0