HomeSocialReligie

Creştinii sărbătoresc Floriile, sărbătoare ce vesteşte Paştele

Sărbătoarea deschide perioada cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, după 40 de zile de post.

Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc duminică, 13 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim. Sărbătoarea „Floriilor”, numită şi „Duminica Vlăstarilor” sau „Duminica Stâlpărilor”, este prima sărbătoare împărătească a cărei dată este schimbătoare în cursul anului bisericesc.

„Floriile” deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie odată cu înălţarea lui Iisus, la 40 de zile de la sărbătoarea Paştelui. Sărbătoarea de „Florii” este închinată momentului intrării triumfătoare a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de oameni cu ramuri de finic, eveniment ce a avut loc cu o săptămână înainte de Paşte. Intrarea în Ierusalim este singurul moment din viaţa pământească a lui Iisus în care a acceptat să fie aclamat ca împărat.

Primele menţiuni certe despre „Florii” sunt din secolul III sau IV. „Floriile” reprezintă şi o sărbătoare în care elementele creştine şi cele precreştine se îmbină în mod fericit, rezultând tradiţii şi obiceiuri extrem de pitoreşti. Este sărbătoarea care anunţă Paştele şi are loc, întotdeauna, cu o săptămână înainte de Înviere, la toate marile culte creştine.

Începând din seara duminicii de „Florii”, intrăm în Săptămâna Patimilor, care va culmina cu Joia Mare, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus. „Floriile” reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia”.

După slujba din dimineaţa zilei de „Florii”, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi păstrate la icoane sau într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Se spune că ele vindecă animalele bolnave şi aduc o recoltă mai bogată. Ramurile de salcie, simbol al primăverii şi al fertilităţii, care se împart în biserica în ziua de „Florii”, simbolizează ramurile de salcie, finic şi palmier cu care mulţimea l-a întâmpinat pe Iisus în Ierusalim.

Începând de duminică, credincioşii se pregătesc spiritual pentru Înviere, prin post aspru şi rugăciuni. Pentru a marca importanţa acestei sărbători, biserica a dat de „Florii” dezlegare la peşte, îndulcind, astfel, asprimea postului. În seara acestei duminici încep în biserici frumoasele slujbe ale deniilor din Săptămâna Patimilor. Românii care poartă nume de floare îşi sărbătoresc duminică onomastica.

Sâmbăta dinaintea „Floriilor” este dedicată comemorării morţilor şi mai este numită „Moşii de Florii” sau „Lazărul”. În această zi se obişnuieşte ca femeile să facă „plăcintele lui Lazăr” şi să le dea de pomană. La sate, exista obiceiul să se coacă pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci. În popor se spune că aşa cum va fi vremea de Florii va fi şi vremea de Paşte.

Comentarii

WORDPRESS: 0