Creștinii ortodocși sărbătoresc sâmbătă Botezul Domnului

Creștinii ortodocși sărbătoresc sâmbătă Botezul Domnului

Boboteaza şi Sfântul Ion pe stil vechi
Boboteaza, ziua în care se deschid cerurile
Creştinii se pregătesc de Bobotează

 

boboteaza-01Creștinii ortodocși sărbătoresc sâmbătă, 6 ianuarie, Botezul Domnului, sărbătoare numită în popor și Bobotează. În biserici se săvârșește slujba aghesmei celei mari, apa sfințită pe care credincioșii o duc apoi acasă, cu credința că vor fi apărați de rele tot anul.

Boboteaza este penultima dintre sărbătorile de iarnă, care debutează cu Crăciunul. Sărbătoarea în sine reamintește de începutul activității publice a Mântuitorului Hristos. La vârsta de 30 de ani, Iisus iese din izolarea lui și se arată lumii. Vine la apele Iordanului, unde Ioan proorocul propovăduia pocăința, adică înnoirea lumii, prin cuvintele: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu”. Vine și primește botezul pocăinței, nu pentru a cere pocăința, ci pentru a fi prezentat lumii întregi de către Ioan. Hristos vine în chip de rob în mijlocul firii umane, de unde împărtășește lumina și viața. Coborând în apele Iordanului, El își asumă starea de compatibilitate a lumii, adică păcatele tuturor oamenilor, de oricând și de oriunde. El le-a luat asupra Sa pentru a le răscumpăra mai târziu pe Golgota. De aceea, Botezul Domnului anticipează și reprezintă întreaga lucrare de mântuire a Fiului lui Dumnezeu. La Botez, firea înconjurătoare trăiește momente de teamă și bucurie, vreme în care energiile necreate ale Dumnezeirii penetrează întreaga natură. Toate făpturile, în momentul afundării în apa Iordanului, se fac receptacole ale Harului Divin.

Prin sfințirea Apei celei Mari, în ziua Bobotezei, se reactualizează, în fiecare an, momentul transfigurării și sfințirii naturii întregi, prin coborârea lui Dumnezeu la apa Iordanului. Așadar, Boboteaza este ziua resfințirii firii înconjurătoare în care trăim, ne mișcăm și suntem.

Creștinii vin și primesc Agheasma cea Mare. La țară, ei o păstrează la icoană sau la un alt loc de cinste și o folosesc la vreme de boală sau necaz. Agheasma de la Bobotează, folosită cu îndrumarea preotului duhovnicesc, îndepărtează răul, curăță și sfințește.

Slujba de sfințire a Apei celei Mari este făcută cu mare solemnitate în toate bisericile ortodoxe. Acolo unde sunt râuri sau alte ape, se aruncă crucea de gheață, cu un smoc de busuioc, ca semn că apele au primit deja harul sfinților. Î alte locuri, creștinii ridică la locul slujbei cruci de gheață, crucea fiind arma de biruință asupra răului. Pe aceste cruci se obișnuiește a se pune vase cu grâu răsărit, pus la germinat în ziua Sfântului Spiridon (12 decembrie). Există credința că anul va fi îmbelșugat de roade, după cum a crescut grâul în casele gospodarilor.

Tradiții de Bobotează

Sufletele celor care mor în această zi se duc direct la cer, care stă toată ziua deschis pentru a aduce aminte de prezența Duhului Sfânt la Botezul Domnului. Dacă în ziua de Bobotează, dimineața înainte de sfințirea apei, un flăcău sau o fată alunecă și cade, se crede că respectivul sau respectiva se va însura sau mărita în acel an.

Cele mai multe fete mari merg în ziua de Bobotează la biserică, cu credința că se vor mărita în acel an dacă vor călca în urma preotului. Fetele de măritat își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursiții. În unele zone, fetele mari mănâncă în seara de Ajun o turtă sărată. Cel care în vis le întinde o cană cu apă le va fi ursitul. Lupii atacă oamenii numai până la Bobotează. Din ziua aceasta, ei nu mai sunt periculoși.

Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade bogate. Încotro stropește preotul cu buchetul de busuioc muiat în agheasmă prima dată, de acolo crede poporul că vin ploile peste an.

 

 


COMENTARII

WORDPRESS: 0
error: Content is protected !!