În această zi se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
Pogorârea Sfântului Duh reprezintă cea mai veche sărbătoare creştină, împreună cu cea a Paştilor. Cunoscută sub denumirea populară de Rusalii, sărbătoarea este prăznuită întotdeauna duminica, la zece zile de la Înălţare şi la 50 de zile după Paşti, motiv pentru care a mai fost numită Cinzecime. Despre această sărbătoare, considerată ziua de naştere a bisericii creştine, amintesc atât Sfinţii Apostoli, cât şi Constituţiile Apostolice. În această zi se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
Sfântul Evanghelist Luca istoriseşte în „Faptele Apostolilor” momentul în care Duhul Sfânt a umplut de darurile sale pe Apostoli. Se spune că „Duhul Sfânt se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt şi se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenţi, în chip de limbi de foc”. După pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit puterea de a grăi în limbi necunoscute de ei până atunci, descoperind învăţătura Mântuitorului şi altor neamuri.
În credinţa populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua a 25-a zi după Paşti şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. În duminica Rusaliilor, oamenii merg la biserică cu ramuri verzi de tei, pe care le sfinţesc şi le arborează apoi la porţi şi la case. Ramurile verzi sfinţite au menirea de a apăra gospodăria de invazia spiritelor rele. Unele ramuri de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară, pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.
Începând din anul 2008, prima şi a doua zi de Rusalii au fost declarate ca fiind libere în ţara noastră.
Lăcaşul de cult din Roman care îşi sărbătoreşte hramul în ziua de Rusalii este biserica situată pe strada Libertăţii, cunoscută de romaşcani sub numele de Biserica Armenească.
Comentarii