Corupția a făcut zeci de victime în județul Neamț

Dimensiune text

Peste 70 de persoane din judeţ au fost condamnate, în ultimii patru ani, pentru fapte de corupţie. Datele au fost strânse de Societatea Academică din România şi Romaniacurata.ro Aproape jumătate dintre cei condamnaţi reprezintă persoane din sistemul public. Cele mai multe cazuri au fost reflectate în presă. 

Judeţul Neamţ se află pe locul 12 într-un top al corupţiei locale realizat de Societatea Academică din România şi portalul Romaniacurata.ro. Harta corupţiei locale a fost lansată miercuri, 15 aprilie, şi reprezintă o centralizare din perioada 2010 – 2014 a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). În acest interval, în judeţ au fost 25 de dosare în care s-a dat o soluţie şi 71 de persoane au fost condamnate. Peste 80% dintre condamnări au fost cu suspendare (80,28%). Dintre cei condamnaţi, 49,3% lucrau în sectorul public, iar 39,44% aveau funcţie de conducere. Un sfert dintre dosare au vizat fonduri europene. În urma activităţii DNA au fost judecaţi şi condamnaţi poliţişti, un procuror, un avocat, un poliţist local, angajaţi ai Administraţiei de Finanţe şi ai Gărzii Financiare, administratori de societăţi comerciale şi alte persoane fără calitate specială.

Șpagă denunţată

În 2008, o persoană a mers la DNA pentru a reclama doi angajaţi din cadrul Serviciului de Inspecţie Fiscală al Administraţiei Financiare Roman. Florin Bursuc şi Neda Medea au controlat firma denunţătorului şi i-au spus acestuia că, în schimbul a 2.000 de lei, nu vor aplica amenzile pe care ar fi trebuit să le aplice. În ziua în care a fost organizat flagrantul, şeful Administraţiei Finanţelor Roman, Cristian Vicol, l-a sunat pe Florin Bursuc să-l avertizeze că anchetatorii îi vor prinde pe cei doi când iau banii. Flagrantul a fost realizat, iar cei doi angajaţi ai Serviciului de Inspecţie Fiscală şi şeful Administraţiei Finanţelor au fost trimişi în judecată. În 2010, Florin Bursuc şi Meda Nedea au fost condamnaţi la câte doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar Cristian Vicol a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare.

Fonduri SAPARD cu documente false

În ianuarie 2009, actualul primar al comunei Horia, Vasile Baciu, a fost trimis în judecată pentru folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, fals intelectual, în formă continuată şi uz de fals. În acelaşi dosar a fost judecat şi Adrian Bălănescu, administratorul unei firme de construcţii, pentru complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.
Procurorii DNA l-au acuzat pe Vasile Baciu că, în 2004, a prezentat documente false Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, din care reieşea că proiectul „Canalizare şi staţie de epurare în comuna Horia” – realizat cu fonduri SAPARD – era terminat, deşi acest lucru nu corespundea realităţii. În întocmirea falselor documente, Vasile Baciu a fost ajutat de Adrian Bălănescu, administratorul firmei care trebuia să execute lucrarea. Primarul Vasile Baciu şi Adrian Bălănescu au fost condamnaţi, fiecare, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Luare de mită la Primăria Roman

În 2012, Georgeta Radu, fost inspector la Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Compartimentul autorizări din cadrul Primăriei municipiului Roman, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită în formă continuată. În perioada mai – decembrie 2007, femeia a primit 18.300 de lei de la şase persoane, pentru a le elibera cu prioritate actele necesare ridicării unor construcţii.

Subvenţii de teren pentru pământ inexistent

În 2011, Bogdan Gheorghiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi fals material în înscrisuri oficiale. Bărbatul a formulat o cerere unică de plată pe suprafaţă la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – Centrul Local Moldoveni, în vederea accesării de fonduri comunitare şi naţionale pentru o suprafaţă de teren în total de 43,69 hectare. Pentru a putea beneficia de aceste subvenţii pentru o suprafaţă de teren mai mare decât cea pe care o folosea în mod legal, Bogdan Gheorghiu a prezentat reprezentanţilor APIA şi un contract de vânzare-cumpărare autentificat pe care l-a falsificat în special cu privire la data de la care putea efectiv să exploateze suprafaţa de 20 de hectare de teren agricol.
În această modalitate, inculpatul a încasat pe nedrept suma de 11.597,4 lei, reprezentând sprijin financiar acordat prin fonduri europene şi de la bugetul de stat. Pentru această faptă, bărbatul a primit doi ani de închisoare cu suspendae.

Trafic de produse petroliere, cu complicitatea autorităţilor

În 2012, Sorin Gherghel, şeful Reprezentanţei Registrului Auto Român (RAR) Neamţ, a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare, pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice. Alături de el, Ciprian-Ionuţ Manea, asociat şi administrator la SC Rul Com SRL, a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru: evaziune fiscală, în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice. În acelaşi dosar, judecat la sfîrştul lunii mai, Constantin-Valentin Ghilea, director la Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Neamţ (DJAOV), a fost condamnat la pedeapsa de doi ani închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. De asemenea, Gheorghe Surdu, şef compartiment echipe mobile, Mitică Preutu, controlor vamal, şi Vasile Casămîndră, inspector vamal, au fost condamnaţi la pedepse de cîte un an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

În cursul anului 2008, Ciprian Ionuţ Manea a achiziţionat ilegal zece tone motorină şi alte tipuri de produse petroliere, pe care le-a depozitat în recipiente improprii depozitării unor astfel de substanţe periculoase. Ulterior, Manea a vândut produsele petroliere şi, pentru a evita un control al autorităţilor fiscale, ce ar fi avut drept consecinţă aplicarea unor sancţiuni contravenţionale şi confiscarea produselor, Manea i-a solicitat lui Sorin Gherghel să îl determine pe Constantin Valentin Ghilea, directorul executiv al DJAOV Neamţ, să stopeze orice demers legal în vederea controlării activităţii sale ilicite în domeniul traficului cu produse petroliere. La data de 6 noiembrie 2008, Ghilea le-a ordonat subordonaţilor săi, lucrătorii vamali Surdu, Preutu şi Casămîndră, să se retragă fără a efectua controlul la imobilul în care locuia Manea, nu a luat măsuri faţă de această situaţie şi a aprobat raportul de misiune al lucrătorilor vamali în care nu se face niciun fel de menţiune cu privire la traficul cu produse petroliere. În plus, nu a întreprins niciun demers pentru urmărirea cazului.

Dosarul „Generalilor”

La începutul anului 2014, după cinci ani de procese, fostul inspector şcolar general al Inspectoratului Școlar Judeţean (ISJ) Neamţ, Emil Creangă, şi alţi zece inculpaţi (Constantin Spiridonescu, Doiniţa Damian, Maria Cîrjă, Neculai Ionescu, Rodica Savin, Mariana Zaharia, Constantin Ploscaru, Silvica Rotaru, Dumitu Bunea şi Maria Nedelcu) au fost condamnaţi pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte ori incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene şi schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene. Oamenii din ISJ Neamţ ar fi trebuit să cheltuie în jur de 85.000 de euro de la Ministerul Educaţiei pentru formarea profesională a mai multor persoane, „în vederea practicării agroturismului în echipă şi înfiinţării de microferme agroturistice private în zona Nord-Est”. Doar că banii au fost cheltuiţi fără ca obiectivul proiectului să fie atins.

Comisarii de la Gardă

În 2011, Constantin Nistor, Gheorghe Enăşoaie şi Corneliu Antonie, în calitate de comisar şef, respectiv comisari în cadrul Gărzii Financiare Neamţ, cu ocazia efectuării unui control de specialitate, au primit mită de 4.010 lei pentru a nu da amenzi unor firme pe care aceştia le controlau. După trei ani, comisarii au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare. Zece reprezentanţi ai unor firme au primit pedepse cu suspendare pentru dare de mită şi alţi doi reprezentanţi au primit pedepse de câte şase luni de închisoare, tot pentru dare de mită.

Proiect „wireless”

Tot în 2014, Vasile-Dorin Dascălu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Oana-Călina Fodor, auditor intern în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), a primit doi ani cu suspendare pentru complicitate la aceste infracţiuni. Procesul a început în 2008, după ce procurorii DNA au finalizat cercetările, arătând că între firma lui Dascălu şi ADRNE a fost încheiat un contract de asistenţă financiară nerambursabilă ce avea ca obiect implementarea proiectului „Dezvoltarea unui sistem wireless de mare capacitate şi viteză pentru transmiterea de date”. Proiectul avea ca scop introducerea în Piatra Neamţ a unui sistem de transmisie a datelor de tip wireless, utilizând cea mai recentă soluţie tehnică pentru crearea reţelelor. Dascălu, în calitate de coordonator al proiectului, a întocmit documente false, pe care le-a înaintat ADRNE şi Ministerului Dezvoltării. Astfel, 37.482 euro din proiect au fost transferaţi în contul curent al firmei. Fodor a atestat ca fiind conforme cu originalul șapte documente, copii ale unor acte false depuse de Dascălu pentru justificarea cheltuielilor aferente proiectului.
În toate cazurile, instanţa de judecată a dispus recuperarea prejudiciului creat.


COMENTARII

WORDPRESS: 0