Copilărie cu bebelușul la sîn

Anul acesta, la Maternitatea din Roman, 60 de minore au devenit mămici. Nici una dintre ele nu și-a abandonat pruncul.

 

În ultimii ani, pentru tot mai multe fete noțiunea de copilărie începe să se schimbe radical. Copilărie nu mai însemnă șotron, păpuși sau rochițe colorate, pentru unele fetițe ajunse la vîrsta pubertății acum copilăria începe să însemne, în multe cazuri, sarcină, alăptat sau scutece. Specialiștii spun că media de vîrstă a celor care devin mame scade îngrijorător, acest fapt fiind pus pe seama emigrației și a lipsei de educație sexuală.

 

Minore cu simț matern

Potrivit asistentului social al Spitalului Municipal de Urgență Roman, Rodica Bălan, de la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii august, la Maternitatea Roman, 60 de minore au devenit mămici. Adică, în medie, zece adolescente cu vîrste de pînă la 18 ani au devenit mămici în fiecare lună. Așa se face că a fi mamă la 15, 16 sau 17 ani nu mai reprezintă demult o surpriză pentru cadrele medicale.
Ceea ce este surprinzător este faptul că nici una dintre mămicile minore nu și-a abandonat copilul în spital. Mai mult, chiar și tații își recunosc copilul. Practic, într-un procent de 60%, copilul este recunoscut de către ambii părinți. Uneori, dacă minora nu poate îngriji copilul, atunci este lăsat în grija bunicii. Unele minore renunță la școală, altele nu. De multe ori, cînd încercăm să le explicăm că un copil înseamnă o mare responsabilitate, se uită destul de nervoase la noi, de parcă le-am lua dreptul de a avea copii„, spune asistentul social Rodica Bălan. În opinia acesteia, lipsa părinților – plecați la muncă în străinătate – este una din cauzele pentru care tot mai multe minore rămîn însărcinate.
În lipsa părinților, adolescentele au o mai mare libertate, nu pot fi controlate. De asemenea, și lipsa orelor de planning familial din școli este o cauză a acestui fenomen. Mamele provin, în egală măsură, atît din mediul rural, cît și din oraș. De asemenea, nu se poate spune că sînt mai multe mame minore în rîndul femeilor de etnie rromă„, mai explică asistentul social Rodica Bălan.

 

Abandonul rămîne o realitate

Deși acestea sînt cazuri fericite, abandonurile nou-născuților nu lipsesc. Deși au scăzut considerabil în ultimii ani, abandonurile reprezintă, încă, o realitate. Serviciul social al Spitalului Roman a întocmit, în acest an, 20 de dosare prin care se solicita instituirea măsurilor de protecție în cazul unor copii.
Cînd vorbim de abandon ne referim la doua situații: fie mama își lasă copilul în spital și nu mai poate fi găsită, fie îl părăsește și declară că vrea să fie instituite măsurile de protecție. Principala motivație a abandonului o constuie lipsurile financiare. Paradoxal, lipsurile financiare reprezintă și cauza reducerii numărului de abandonuri. Întrucît indemnizația de creștere a copilului este de 200 de lei pe lună, aceasta reprezintă un venit deloc de neglijat. O altă cauză a scăderii numărului de copii abandonați este și faptul că s-au desființat multe leagăne„, a declarat Rodica Bălan.
Potrivit acesteia, din punct vedere procedural, dacă un copil este abandonat în spital, serviciul social al spitalului sesizează primăria localității de unde este mama și Protecția Copilului. Apoi, primăria localității trebuie să facă o anchetă. Dacă mama este identificată, iar ea acceptă instituirea măsurilor de protecție, atunci primăria trebuie să anexeze la dosar și un plan de măsuri pe care l-a propus pentru a se evita abandonul, în sensul sprijinirii mamei.

Ulterior, dosarul este analizat de Protecția Copilului, care decide fie darea copilului unui asistent maternal, fie plasarea într-un centru de plasament. Procedura durează cel mult o lună, timp în care bebelușul este internat în spital. Potrivit asistentului Rodica Bălan, la Maternitatea Roman s-a înregistrat, anul acesta, un singur în caz în care o mamă a născut, și-a părăsit copilul și nu a mai putut fi găsită.


COMENTARII

WORDPRESS: 0