Prima paginăTimp liberInedit

„Comerț şi reclamă în Roman acum un veac”, la Muzeul de Istorie

Dimensiune text

Expoziţia surprinde diversitatea şi evoluţia reclamelor în prima jumătate a secolului XX.

Muzeul de Istorie din Roman (Casa Fălcoianu) a deschis o nouă expoziţie temporară, cu tema „Comerţ şi reclamă în Roman acum un veac”. Organizatorii expoziţiei sunt Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Neamţ – Muzeul de Istorie Roman, Primăria municipiului Roman şi Asociaţia pentru Antropologie Urbană, filiala Roman.

public 02Iniţiativa expoziţională are la bază două studii, realizate şi publicate în anii anteriori de către muzeograful organizator al expoziţiei, Iulia Butnariu – „Despre comerţ şi comercianţi în Romanul de odinioară”, apărut în volumul „Din istoria oraşului Roman – 621 de ani de la prima atestare documentară” (2013) şi „Reclama în Roman în prima jumătate a secolului XX”, în volumul „Carpica” (2009).

„Tematica expoziţională surprinde, prin intermediul reclamelor, interesul pentru promovarea produselor realizate şi comercializate la Roman, pentru variatea serviciilor, dar şi pentru oferta recreativă, demonstrând eforturile locale pentru adaptarea la exigenţele timpului. La Roman exista, acum un veac, o viaţă meşteşugărească şi comercială de tradiţie, o mică industrie cu perspective, un potenţial uman în creştere numerică şi un climat concurenţial în plină dezvoltare. Prezenţa evreilor, armenilor şi grecilor, o bună parte dintre aceştia fiind angrenaţi în activităţi comerciale, a stimulat regimul concurenţial în privinţa activităţilor economice şi comerciale, favorizând şi o atmosferă specifică a oraşului nostru de provincie. La începutul secolului XX, mai întâi sporadic, apoi constant, au apărut anunţurile special concepute pentru promovarea unei oferte, în special locale, pentru diverse magazine şi produse, mica industrie, bănci, restaurante, teatre şi cinematografe. Expoziţia «Comerţ şi reclamă în Roman acum un veac» surprinde diversitatea şi evoluţia acestor reclame, care pot fi apreciate şi din perspectiva oglindirii orizontului mental al epocii respective”, a precizat muzeograf Iulia Butnariu.

Urmărind fiecare reclamă în parte, vizitatorii descoperă viaţa oraşului Roman din acele timpuri, dar şi din împrejurimile acestuia.

Reclame de stil şi modă

Vizitatorul expoziţiei va descoperi limbajul şi umorul unor reclame ale vremii, în încercarea de a atrage cât mai mulţi clienţi.

Depozitul de ziare şi librărie Michel Simsenzon anunţă apariţia unui „Jurnale de Mode” pentru sezonul de primăvară şi vară a anului 1931. „Curentul Romanului”, o publicaţie locală, face un anunţ, într-o ediţie din 1932, că va alege „cea mai frumoasă şi cea mai fotogenică domnişoară din localitate – Miss Roman 1932. Câştigătoarea concursului „va interpreta un rol în filmul Casei «OSSO» şi va concura la premiul de 6.000 de franci francezi”.

„Criza a fost rezolvată pentru că toată lumea elegantă se îmbracă numai la Croitoria Saul Zlociver, care execută ireproşabil, după ultimele jurnale, orice lucrări de croitorie cu preţurile cele mai modeste. Spre convingere, vizitaţi acest atelier”, spune o altă reclamă.

Petrecerea timpului liber, în reclame

public 03Restaurantul Elitei „I. Nicotescu” invita clienţii să consume din mâncăruri tradiţionale şi franţuzeşti. „Consumatorii pot găsi mâncăruri gustoase şi vinuri indigene şi străine de calităţi superioare”, se spune în reclamă.

Administraţia moşiei Dulceşti, proprietatea lui C.N. Vasiliu Bolnavu, informează romaşcanii din acea vreme, printr-un anunţ, deschiderea parcului englezesc şi a unui restaurant: „Romaşcani! Amuzaţi-vă în parcul Dulceşti! Numai 10 minute depărtare de Roman. Cei care nu pleacă la băi şi au nevoie de aer găsesc un refugiu minunat în mijlocul unei plăcute naturi în Parcul «Vasiliu-Bolnavu»”.

Reprezentanţii Băilor Strunga, „renumite în ape sulfuroare suverane, pentru reumatici artritici, scrofuloşi, boli de piele” anunţă că hotelurile şi băile sunt complet renovate, au preţuri modeste şi că în preţ este inclusă o „viligiatură minunată, cu păduri, vii, livezi şi plantaţiuni”.

Publicitatea – sufletul comerţului

De sărbători, „Vechiul Magazin de Sticlărie şi Porţelanuri M.L. Blecher, vis-a-vis de Parcul Regal, face cunoscut onoratei sale clientele că a adus un mare asortiment de jucării pentru Anul Nou. Învinge orice concurenţă”, spune o reclamă a familiei scriitorului Max Blecher.

O reclamă la pâine este cu dus- întors. Reclama pare o ofertă de muncă, dar se dovedeşte o invitaţie. „Muncitori! Vreţi să mâncaţi o pâine bună şi dreaptă? Cumpăraţi numai de la «Asociaţia lucrătorilor brutari – Brutăria Munca”.

Romaşcanii din acei ani au aflat din ziar despre începerea lucrărilor de construcţie a unui nou teatru-cinema. Proiectul lucrării era realizat de inginerul Otto Schmautz. „Dacă mai adăugăm că acest templu va funcţiona cu loji numeroase, parter spaţios, balcon, scenă mare, hall care va cuprinde bufet, garderobă, sală de aşteptare putem afirma că noul teatru va fi o bijuterie a târgului”, scriau ziariştii vremii.

Clienţii erau ademeniţi să savureze băuturile spirtoase produse în Distileria „Fenix”. Aceasta face cunoscut că „fabrică rom, coniac, mastică, siropuri de tot felul şi licheruri, calitate ireproşabilă, în sticle închise, cu banderole de control în conformitate cu noua lege pentru represiunea fraudelor în comerţul cu băuturi”.

O reclamă pentru uz gospodăresc descoperită în presa vremii era la „Flit”, contra „înţepăturii mortale”: „O înţepătură de ţânţar poate avea consecinţe grave, deoarece febrele cele mai periculoase sunt aduse de această insectă. Flitul distruge ouăle şi omoară insectele. Puterea sa distrugătoare, foarte mare, vă asigură o satisfacţie deplină. Vaporizaţi cu Flit”.

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • Imi place ca pe vremuri se facea reclama si la teatru. Voi face o plimbare pe la muzeul de istori, e interesanta expozitia.