Prima paginăSocial

„Clasicii” aşteaptă cititori la anticariat

Dimensiune text

Cei mai mulţi dintre clienţii anticariatului „vânează” oferte. Volume precum cele semnate de Sandra Brown se vând mai bine decât clasicii literaturii.

Chiar în centrul oraşului, la parterul blocului cunoscut sub titulatura de „Casa modei” se află singurul anticariat din oraş. O încăpere mică, de vreo opt metri pătraţi. Cel puţin pentru atâta plăteşte chirie Bogdan Buzdugan, tânărul care a deschis, dintr-o pasiune, anticariatul, cu zece ani în urmă.

Pereţii sunt căptuşiţi cu cărţi până sus, pe mai multe rânduri, mai lasă cel mult doi metri pătraţi la dispoziţia celui care intră în anticariat. De altfel, Bogdan Buzdugan iese, din motive „tehnice”, din magherniţa cu cărţi, de câte ori intră un client. Unele volume stau pe rafturi cu anii. Printre acestea şi cărţi semnate de clasici ai literaturii române, care se încăpăţânează să rămână pe rafturi, deşi un volum de poezii de Eminescu costă, de exemplu, mai puţin decât o franzelă feliată. Alte cărţi sunt, însă, pe lista de aşteptare a clienţilor. „Sandra Brown a mers şi merge foarte bine. Are un anumit public. Sofocle sau Euripide nu mai citeşte nimeni, Sandra Brown, da”, spune Bogdan Buzdugan.

Anii petrecuţi în faţa rafturilor pline cu cărţi l-au făcut să-şi cunoască clienţii. „Sunt câteva tipologii. O categorie o reprezintă elevii, care vin să caute cărţi din lista de lecturi suplimentare. Sunt şi clienţi cunoscători. Sunt cei care caută o anumită ediţie a unei cărţi. Aceştia sunt oameni care au propriile biblioteci demne de invidiat, sunt vânătorii de colecţie. Sunt şi clienţii care au anumite slăbiciuni literare. Unii caută doar clasici ruşi, alţii sunt adepţii lui Alexandre Dumas, cărţi care i-au fascinat în tinereţe sau care nu s-au mai editat de mult. În luna august, clienţi fideli sunt romaşcanii care lucrează în stăinătate”, spune Bogdan Buzdugan.

Cărţi „la schimb” cu pâinea zilnică

anticar 02Tânărul anticar, actor la Teatrul „George Bacovia” din Bacău, se ocupă de anticariat de zece ani. „A fost o pornire a mea, un hobby. Cu zece ani în urmă se închidea singurul – şi la vremea aceea – anticariat din oraş. Eu eram unul dintre cei care îl frecventam mereu, îmi plăcea foarte mult să citesc. Cărţile erau «la ofertă», ca să lichideze stocul. Am cumpărat cât am putut. Un timp, eram duminică de duminică în bazar, apoi am avut diverse spaţii. Cel de acum e plasat mai bine, are vizibilitate. Am avut surpriza să îmi treacă pragul persoane care nu erau din Roman, în vizită la rude, în trecere. Sunt oraşe mari care nu au anticariat. Afacere, însă, e prea mult spus. Afacere înseamnă să şi câştigi. Eu sunt mulţumit dacă anticariatul doar se susţine şi nu trebuie să aduc bani de acasă pentru chirie sau plata taxelor”, spune Bogdan Buzdugan.

După ce a deschis anticariatul, clienţii au început să-l găsească. Și cei care voiau să cumpere, şi cei care voiau să vândă. „Cărţile provin de la persoane fizice. Sunt oameni care se mută în alt oraş şi vând biblioteci întegi, sute de volume. Sau persoane care primesc moşteniri şi nu sunt interesaţi de cărţile din bibliotecă, au, la rândul lor, propriile biblioteci. Multe dintre cărţile oferite de ei sunt «de umplutură». Cărţi ce amintesc de perioada comunistă, când trebuia să iei trei cărţi «la kilogram» ca să cumperi «Shogun», de exemplu. Din păcate, sunt şi foarte mulţi oameni săraci care vin cu o sacoşă de cărţi pe care vor să le vândă, pentru că nu au bani de pâine. E dramatic. Pentru unii, e ultima soluţie”, spune Bogdan Buzdugan.

„De pază în lanul de porumb”

În cei zece ani de când vinde şi cumpără carte veche, Bogdan Buzdugan a adunat şi perle. Autorii sunt, de cele mai multe ori, elevi, veniţi la anticariat cu lista lecturilor suplimentare pentu şcoală. „Ar fi amuzant, dacă nu ar fi dureros. Au venit elevi să caute «Ion» de Ion Rebreanu. Sau «Costache Negruzzi» de Alexandru Lăpuşneanu. Au căutat şi literatură străină. «De pază în lanul de porumb». De fapt, era vorba de celebrul roman «De veghe în lanul de secară». Nu cred că internetul va înlocui vreodată lectura şi nu-i cred pe tinerii care spun că nu au nevoie de cărţi tipărite pentru că au e-book”, spune anticarul romaşcan.



COMENTARII

WORDPRESS: 0