Chilipiruri trebuincioase la târgul de vechituri

targ02Haine second-hand alături de produse de firmă la jumătate de preţ, accesorii pentru maşini şi electrocasnice, telefoane mobile şi calculatoare, toate se găsesc la târgul de chilipiruri de lângă Piaţa Centrală din Roman.

În fiecare duminică dimineaţa, sute de romaşcani se adună lângă Piaţa Centrală, la târgul săptămânal de chilipiruri. Colecţionari de mai bine de 50 de ani sau simpli negustori, cu toţii vin în întâmpinarea clienţilor cu produse care mai de care mai inedite. Este locul unde marfa la mâna a doua este vândută alături de cea nouă, preţurile practicate de vânzători sunt mai mici decât în magazine, iar clienţii amatori de chilipiruri nu ratează niciun weekend în care pot vâna ofertele comercianţilor.

Biciclete, tablouri, electronice şi electrocasnice, ustensile de grădinărit, piese auto, obiecte artizanele sau bijuterii, ţesături, confecţii, tricotaje, obiecte de marochinărie, pielărie, articole de lenjerie, articole sportive, jucării, cadouri diverse, mic mobilier, toate sunt expuse atent, sau în grămezi, pentru a atrage cât mai mulţi cumpărători.

La acest târg, niciun obiect nu are un preţ fix. Totul se negociază. Vânzătorii înţeleg că oamenii aleg să cumpere anumite obiecte care le sunt necesare dintr-un astfel de loc tocmai pentru că le pot obţine la un preţ mai bun faţă de cele din magazin şi, de aceea, mai lasă la preţ. Totul depinde de capacitatea de negociere a celui interesat. „Totul a plecat de la ideea că ce nu mai folosesc eu poate fi util pentru altcineva. Aşa m-am decis să adun câteva lucruri din casă, pe care nimeni nu le mai folosea de mult timp, şi să le aduc aici. Încetul cu încetul, am început să întreb prin vecini, dacă nu au lucruri bune, dar care nu le mai trebuie, şi vor să le vândă. Azi un pic, mâine un pic, şi aşa sunt peste zece ani de când adun vechituri şi merg cu ele la astfel de târguri. Uneori merge mai bine vânzarea, alteori nu. Important este că mai ies din casă cu această ocazie şi mai stau de vorbă cu oamenii. Ce altceva mai pot să fac la vârsta mea?”, povesteşte Ilie Grigore, un pensionar de 72 de ani din Cordun.

targ03Nu toţi cei care vin la târg sunt hotărâţi să cumpere ceva. Dacă le sare ceva anume în ochi, şi preţul le convine, cumpără, dacă nu, e suficient că au văzut ce se mai vinde şi dacă, într-adevăr, caută ceva anume şi nu găsesc, pot cere negustorilor să le caute obiectul respectiv şi să îl aducă duminica următoare. „De cele mai multe ori nu iau nimic, pentru că nu îmi trebuie ceva anume, dar vin să văd ce mai vinde lumea. Uneori, însă, când caut un lucru, fie nu e chip să dau de el, că nu îl vinde nimeni, fie îl descopăr cu bucurie, în mai multe locuri chiar, şi apoi am de unde alege. Ultima oară când am cumpărat ceva a fost acum două săptămâni, când am cumpărat un lanţ pentru bicicletă. Aici lumea în general vine să vândă din plăcere, lucrurile vechi şi nefolositoare de prin poduri şi pivniţe, şi nu neapărat ca să câştige sau să trăiască din acest comerţ. Sunt şi negustorii profesionişti, care cumpără de prin ziare pe nimic şi apoi vin cu lucrurile la târg”, spune Vasile Daravan, un romaşcan de 58 de ani, care nu ratează nicio duminică în care să nu treacă pe la acest târgul de chilipiruri.

Mulţi dintre clienţii târgului se uită şi merg mai departe, dacă preţurile depăşesc bugetele. Oferta este generoasă, dar, dacă norocul nu le surâde, revin duminica viitoare, poate atunci se va găsi ceva şi pentru ei.


COMENTARII

WORDPRESS: 0