Centru pentru reeducarea minorilor delicvenți, la Roman

Centru pentru reeducarea minorilor delicvenți, la Roman

Dimensiune text

 

 

Problema delicvenței juvenile și-ar putea găsi o soluție dacă o inițiativă legislativă în acest sens va primi girul parlamentarilor. Este vorba despre construirea unor centre de detenție și de reeducare pentru minorii delicvenți, în fiecare regiune a țării, un proiect inițiat de deputatul PNL de Neamț Laurențiu Leoreanu și prezentat vineri, 16 martie, în cadrul unei conferințe de presă.

Demersul acestuia vine în contextul în care minorii sub 14 ani care comit fapte antisociale nu pot fi trași la răspundere penală. În ceea ce privește centrele de reeducare, acestea sunt puține în România și sunt supraaglomerate. În acest moment, în România există doar două centre de reeducare pentru minori – la Buziaș și Târgu Ocna – și două centre de detenție – la Brăila-Tichilești și Craiova.

„Știm că majoritatea minorilor care comit infracțiuni provin în special din familii defavorizate, cu o situație materială precară. Pericolul este foarte mare pentru că un minor care comite o infracțiune la această vârstă poate deveni un pericol pentru societate ca adult. Lipsa unor centre educative și de detenție face ca acești minori să ajungă înapoi în stradă, unde ei comit noi infracțiuni”, a afirmat deputatul Laurențiu Leoreanu.

 

Șapte minori ajung în instanță în fiecare zi pentru furt sau tâlhărie

Conform datelor din expunerea de motive a proiectului de act normativ prezentat, aceste cazuri s-au înmulțit simțitor în ultimii ani, iar gradul de recidivă în rândul minorilor este de peste 60%. De asemenea, conform aceleiași surse, în perioada 2011 – 2015 în România au fost condamnați 15.000 de minori. Zilnic, sunt trimiși în judecată șapte minori pentru comiterea infracțiunilor de furt și tâlhărie, unul – pentru lovire sau vătămare corporală, iar la fiecare trei zile un minor este adus în fața judecătorului pentru viol sau omor.

„Noul Cod Penal a generat o scădere a numărului de copii trimiși în judecată, fără însă ca asta să însemne o scădere a numărului de infracțiuni comise de minori. Drept care, proiectul de lege pe care îl propun și pe care îl lansez în dezbatere publică prevede înființarea unor centre educative și de detenție pentru minori, astfel încât programele de reabilitare să se concentreze pe fiecare minor în parte și să îi ofere o șansă de a deveni un adult capabil să ia deciziile potrivite”, a mai precizat deputatul Leoreanu.

Două centre pentru minori, în fiecare regiune

Propunerea proiectului de act normativ este ca în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării să fie înființat câte un centru de reeducare și câte un centru de detenție pentru minori, care ar urma să funcționeze în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor – la fel ca cele deja existente -, instituție care urmează a colabora cu autoritățile de la nivel local pentru identificarea locațiilor potrivite acestor centre. Fondurile ar urma să fie asigurate, pe de o parte, în proporție de 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Justiției, iar cealaltă jumătate urmează a fi asigurată de consiliile județene membre ale unei regiuni, proporțional cu numărul de locuitori al fiecărui județ.

Deputatul Leoreanu a mai precizat că municipiul Roman ar putea găzdui un astfel de centru de reeducare pentru minori, locația avută în vedere fiind clădiri din cadrul fostului Liceu nr. 1, de pe strada Ștefan cel Mare.

Cum pot fi pedepsiți acum minorii

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț precizează că minorii sub 14 ani nu răspund penal, adică nu pot fi făcuţi responsabili, considerându-se că nu au capacitatea deplină de a discerne între bine şi rău sau de a conştientiza gravitatea faptei comise. Măsurile care se iau în cazul lor sunt exclusiv de natura asistenţei sociale.

Minorii care au vârste între 14-18 ani răspund penal într-o manieră diferenţiată. Astfel, cei cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani răspund penal numai dacă, în urma unei expertize medico-legale de natura psihiatrică şi psihologică, se dovedeşte că au avut discernământ în momentul săvârşirii faptei. Discernământul constă în capacitatea autorului de a-şi da seama de faptele sale şi de consecinţele pe care le produce săvârşirea lor. Minorii care au împlinit vârsta de 16 ani răspund penal fără a mai fi necesară dovedirea discernământului.

În cazul săvârşirii unei infracţiuni, toţi minorii care răspund penal cad sub incidenţa legii penale, adică sunt sancţionaţi, dar în mod diferit faţă de adulţi.

„Minorilor care au comis fapte penale li se pot aplica măsuri educative şi pedepse. Acestea din urmă se dispun numai în cazul în care se consideră că măsurile educative nu sunt suficiente pentru îndreptarea minorului. Sancţiunile se stabilesc de către instanţa de judecată, în principal după vârsta şi gravitatea faptei la care, pentru individualizarea pedepsei, trebuie să se mai ţină cont de o serie de factori: gradul de pericol social al faptei, starea fizică şi dezvoltarea intelectuală a minorului, dacă a mai săvârşit alte fapte, ţinuta morală, situaţia sa familială şi orice alte date privind minorul şi posibilităţile lui de îndreptare”, au mai precizat reprezentanții IPJ Neamț.

 

 

 



COMENTARII

WORDPRESS: 3
  • Carabulea Dorina 2 ani

    Delicvent(sic)???Deschideti mai des dictionarul, domnilor jurnalisti!

  • VASILE 2 ani

    Din cuza d-NUL-ui DLL, oraşul Romanul nu mai scoate pe piaţa forţei de muncă, ca în vremurile BUNE: strungari, frezori, rectificatori, mecanici agricoli, electricieni electronişti auto, ş.a. Din păcate încă mai are influienţă pe plan local , după ce a preluat bonlavii de la Gîdinţi, acum vrea cu orice preţ ca deligvenţii minori din zona Moldovei , să-i aducă pe capul romaşcanilor.