Articol publicat în data de: joi, 01 Sep 2016



Cei patru Cavaleri ai… Plasticii moderne

 

ciobanu gheorghe am 03Salonul expoziţional de Arte Plastice „Viorica Guşul”, plăsmuit, de cîţiva ani, în aşezarea noastră muşatină, se alătură la „Muzeul de Artă” al Oraşului nostru, aşezămînt de promovare a frumosului vizual, care, în acest an, şi-a rotunjit jumătate de secol de existenţă. Dacă primul e o Galerie particulară, Muzeul aparţine unui Complex vast, de sorginte judeţeană. Putem comenta, comparativ, cu Arta muzicii că, în vreme ce Muzeul se constituie ca o „lucrare simfonică”, polivalentă şi vastă, Galeria „Guşul” are în ea intimitatea unei „muzici de cameră”.

În aceste zile, la ultima s-a vernisat un „cvartet” de frumuseţe plastică, de o personalitate excepţională pentru fiecare. Frumosul pictural ne reţine prin trei creatori: Gabriel Baban, Victor Hrenciuc şi Eugen Vasile Mircea, în vreme ce sculpturalul lui Ion Maftei, expus în perimetrul larg al ferestrei, se oferă şi soarelui şi la privitori. De remarcat viziunile mult personale ale fiecăruia, încît putem vorbi nu despre o Expoziţie de Artă plastică, ci de patru mici expoziţii vizualice. Fiecare îşi expune crezul său demiurgic doar prin cîteva lucrări, asemeni unor „haiku-uri plastice”, suficiente în a contura, prin cîţiva paşi doar, universul estetic integral al fiecăruia.

Baban impresionează cu cele cîteva lucrări prin care arhitectura lemnului capătă, cromatic, o coloratură „babaniană”. Opera naturii trece firesc prin măiestria unui penel, care, aproape micronic, imprimă suprafeţelor şi un cartezianism aproape cristalic, dar şi o vibraţie în tăcere, emisă de aceste „orgi rurale”, aflate pe o planetă lipsită, parcă, de aer. De aici şi farmecul unei veşnicii a construcţiilor. De amintit complexitatea şi perfecţiunea acelui „Car”, peste care se pare că au trecut mulţimi de „ani lumină” şi nu mîini rurale de om. Sau acea succesiune de scînduri, fiecare cu personalitatea ei, ce trimite, admirabil, la o imaginară „Temă cu variaţiuni” a lemnului.

expozitie galeriile gusul 00Să poposim, apoi, la pînzele semnate de Hrenciuc, cu cromatica lor în diagonală, cu discreta şi ordonatoarea lor simetrie. În unele din lucrările de aici simţim plenitudinea mirajului eminescian, prin acele secvenţe din peisajul Ipoteştilor, reduse, asemeni sonetelor acestuia, la grupaje silvane de cîte patru „personaje” vegetale, cu un frunziş de o sensibilă spontaneitate. În altă parte, în mijlocul unei rotonde de copaci, se ascunde lumea necunoscută a unei căsuţe rurale, asemeni acelei Brunhilde nibelunge învăluită de un cer de flăcări. De peste tot se degajă în cosmos transparenţa unei „clorofile solare”, contopită cu puritatea bolţii cereşti.

Miracolul albului zăpezilor îl întîlnim, la o aceeaşi altitudine picturală, în lucrările lui Mircea, la care puritatea albului ceresc se interferează, firesc, cu umbrele lăsate de vieţuirea telurică. De admirat „faţa nevăzută a lumii”, din una din lucrări, cu nume sacru, ca şi voalajul emanat de zăpezile alteia. Redată, de alţii, „mai mult arhitectural”, de data aceasta acum ne întîlnim cu o Sighişoară nordică, mîngîiată de o zăpadă a timpului istoric şi de albul unei ierni dintotdeauna. O dualitate pe care o remarcăm în „iarna în ton albastru”, în care geometrismul euclidian uman se interferează cu relativismul naturii.

Un alt poem, „dăltuit” unui aceluiaşi relativism, îl constituie grupajul sculptural al lui Maftei, prin care ne oferă, tridimensional, pentaedrica suită simbolică a „Săptămînii” telurice. Cinci metafore ieşite, chiar acum, din faza embrionară, realizate într-o viziune metatelurică şi „germinate” toate din infinitul circular al cosmicului curb.

O microexpoziţie de o macro-inspiraţie, restrînsă salonardic, dar trimiţînd la „ecranul lat” al esteticului, precum şi noi, teluricii pămînteni ai unei planete, dominăm estetic infinitul unui Univers.

 

de Gheorghe A.M. CIOBANU – text publicat în luna septembrie 2009

 

 

 

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close