Când, cum și unde se petrec accidentele rutiere în România

Când, cum și unde se petrec accidentele rutiere în România

Dimensiune text

 

 

Principalele cauze, responsabile pentru peste 40% din accidentele rutiere grave produse în România, în perioada 2013-2017, sunt indisciplina pietonilor și viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de trafic. Aceste date, precum și multe alte detalii statistice referitoare la dinamica fenomenului rutier, sunt cuprinse în ,,Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2017”, document întocmit de specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ai Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române. Aflată la a șaptea ediţie anuală, lucrarea cuprinde, pe lângă examinarea contextelor intern şi internaţional, o analiză a accidentelor rutiere grave produse în cursul anului 2017, una comparativă pentru intervalul 2013-2017, analize ale riscului rutier în mediul rural și în zona școlilor, precum și activitățile desfășurate pentru creșterea siguranței rutiere.

Numărul accidentelor rutiere, în scădere

La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2010 – 2017, s-a reușit reducerea numărului de decese cu 20,1%. România se plasează în rândul statelor în care rata de descreștere a deceselor este apropiată de nivelul cerut, în 2017 fiind înregistrată o scădere cu 17,9% față de 2010.

Raportul din 2017 privind siguranța rutieră arată că, în perioada 2013-2017, numărul de accidente rutiere grave și cel al victimelor rănite grav în astfel de evenimente nu a cunoscut fluctuații importante. Aceeași situație se întâlnește și în cazul comparării ultimilor doi ani. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, numărul accidentelor de circulație a scăzut cu 0,5%, în timp ce numărul persoanelor decedate a crescut cu 2%.

„Aceste rezultate au fost înregistrate în condițiile în care rețeaua națională de drumuri a cunoscut o evoluție lentă, parcul de autovehicule din România este cu 28% mai mare în anul 2017, comparativ cu anul 2011, mai mult de trei sferturi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime, iar numărul posesorilor de permis de conducere a crescut constant. Astfel, în anul 2017, 1 din 6 persoane cu vârsta între 31 și 50 ani, 1 din 4 persoane între 21 -30 ani și 1 din 5 sub 21 ani dețin un permis de conducere. De asemenea, în perioada 2011 – 2017, vechimea medie a vehiculelor aflate la prima prezentare la ITP a crescut progresiv de la aproximativ 9 ani în 2011, la 12 ani în 2016 și 15 ani în 2017”, precizează documentul întocmit de Poliția Română.

Principalele cauzele ale accidentelor rutiere

Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în perioada 2013-2017, au fost: indisciplina pietonilor (21,3%) și viteza neregulamentară sau neadaptată la condițiile de drum (19,2%), acestea fiind responsabile pentru producerea a 40,5% din accidentele grave. Pe un trend ascendent se situează în continuare accidentele de circulație produse din vina bicicliştilor, în anul 2017, comparativ cu anul 2013, fiind înregistrată o creștere cu 25% a accidentelor produse exclusiv din vina acestora. Raportat la anul de referință 2013, creșteri s-au mai constatat și datorită depășirilor neregulamentare (26%), preocupărilor ce distrag atenția șoferului (45%) și nerespectării distanței între vehicule (11%). Reduceri au avut loc în ceea ce privește accidentele rutiere produse ca urmare a circulației pe sens opus (41% față de anul 2013), indisciplinei pietonilor (7%) și conducerii sub influența alcoolului (7%).

„Nerespectarea regulilor de circulației de către pietoni îi transformă pe aceștia în categoria cea mai vulnerabilă în cazul unui eveniment rutier. În ultimii 5 ani ei au reprezentat 38% dintre persoanele decedate și 32% dintre răniții grav, urmați de pasagerii vehiculelor aflate în trafic și implicate în accident (23% dintre decese și 29% dintre rănirile grave)”, arată Buletinul siguranței rutiere pe 2017.

Mai multe accidente în mediul urban

Pe parcursul perioadei 2013-2017, mediul urban reprezintă mediul preponderent de producere a accidentelor rutiere grave, atât în ceea ce privește numărul accidentelor rutiere grave (40%), cât și al numărului de persoane rănite grav (40%). Totuși, în ultimii 2 ani, se remarcă o tendință de echilibrare între mediul urban și rural, bazată mai ales pe scăderile înregistrate la nivelul mediul urban.

Astfel, pe drumurile publice din localitățile urbane au fost înregistrate reduceri atât la nivelul numărului de accidente rutiere grave (9%), cât și la cel al persoanelor accidentate grav (10%) sau al celor decedate în accidente rutiere (5%).

Analiza separată pentru anul 2017 arată că neadaptarea vitezei la condițiile de drum reprezintă cea mai frecventă dintre cauzele accidentelor rutiere, 17,5% din totalul accidentelor produse, urmată de traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni, 14,7% din total, astfel că doar aceste două cauze au determinat împreună aproape o treime dintre evenimentele rutiere grave din 2017.

Contrar unei situații constante timp de mai mulţi ani, drumurile din interiorul localităţilor au devenit în mai mare măsură periculoase decât cele din afara lor. Letalitatea este în creştere, în anul 2017, pe drumurile din interiorul localităţilor şi în scădere pe cele din afara localităţilor. Deci, fenomenul creşterii letalităţii accidentelor rutiere grave produse în anul 2017 îşi are cauzele exclusiv în condiţiile de trafic de pe drumurile din interiorul localităţilor. În anul 2017, 4 din 10 decese în accidente au avut loc pe drumurile de pe raza localităților rurale. În medie, în fiecare zi a anului 2017, în localitățile rurale au avut loc 9 accidente rutiere grave în care au murit 2 persoane și au fost rănite grav alte 8 persoane.

Accidentele din localitățile rurale, deși mai reduse ca număr, sunt mult mai grave, indicele de mortalitate fiind aproape dublu față de cele din mediul urban. Numărul de decese în mediul rural, deși în scădere cu 28,5% față de acum 10 ani, a depășit ca valoare, pentru a treia oară în ultimul deceniu, numărul de decese din afara localității. Drumurile cu cel mai ridicat risc de deces rutier pe raza localităților rurale sunt cele naționale, peste jumătate din decese și 42% dintre răniții grav fiind înregistrați aici.

Copiii pietoni, peste un sfert dintre victimele accidentelor

Accidentele cu implicarea pietonilor copii reprezintă 28% din totalul accidentelor cu pietoni. Un pieton care este lovit la viteza de 50 de kilometri la oră are 87% probabilitatea de deces în urma impactului, iar în cazul unui pieton copil acest procent crește exponențial, arată specialiștii Poliției Române.

„Riscul potențial de producere a unui accident în zona şcolilor este asociat şi cauzei de neacordare prioritate copiilor angajaţi în traversarea drumului la trecerile pentru pietoni. Această situație se regăsește în statistică și datorită faptului că  distanţa de percepţie (câmpul vizual) este restrânsă în condiţiile opririi sau staţionării autovehiculelor în imediata apropiere a trecerii pentru pietoni, iar conducătorii auto, la viteza de 30 km/h, nu pot evita impactul cu un pieton copil (de înălţime mică)”, mai precizează documentul Poliției Române.

Statisticile anului 2017

  • În 2017, în România, în ţara noastră s-au înregistrat 99 de decese produse ca urmare a accidentelor rutiere la un milion de locuitori.

  • La nivelul anului 2017 există în România cu 28% mai multe autoturisme înmatriculate comparativ cu 2011 și cu 8,8% mai multe decât în 2016. În România, în anul 2017 rata de motorizare se situa la un număr de 303 autoturisme la 1.000 de locuitori.

  • În anul 2017, pe drumurile publice din România s-au înregistrat 31.106 accidente rutiere. Dintre acestea, 8.646 au fost accidente rutiere grave (27,8%), evenimente rutiere care au produs decesul a 1.951 persoane, rănirea gravă a 8.181 persoane şi rănirea uşoară a altor 3.606 persoane. Victimele rezultate în accidentele rutiere grave produse în anul 2017 în România reprezintă costuri sociale de peste 3 miliarde de euro – conform valorilor estimate în anul 2010 de către Comisia Europeană privind costul social al accidentelor rutiere.

  • Faţă de anul 2016 numărul accidentelor rutiere grave a scăzut uşor (-40, -0.5%), dar numărul celor decedaţi în aceste evenimente este mai mare (+38, ≈ +2%).

Unde se produc cele mai multe accidente rutiere

  • În anul 2017, cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe raza localităţilor urbane, 38,3%. Pe drumurile din afara localităţilor, evenimentele rutiere grave, deşi cel mai puţin numeroase, au cel mai ridicat indice de mortalitate, de 35.0.

  • Faţă de anul 2016, evenimentele rutiere grave produse în curbă au devenit mai numeroase. Consecinţele evenimentelor rutiere produse în curbă sunt mai grave, mortalitatea este mai ridicată. În anul 2017 valoarea indicelui de mortalitate este mai ridicată atât pentru accidentele produse în curbă, cât şi pentru cele produse în intersecţie, chiar în condiţiile în care numărul celor din urmă a scăzut faţă de anul 2016.

Când se produc cele mai multe accidente rutiere

  • Numărul mai mic de accidente rutiere înregistrat în anul 2017, comparativ cu anul precedent, se datorează primelor patru luni, în care s-au înregistrat valori mai mici ale numărului de accidente comparativ cu perioada de referinţă. În perioada mai-decembrie, numărul evenimentelor rutiere grave înregistrate lunar a fost mai mare.

  • În 2017, distribuţia pe luni a evenimentelor rutiere grave structurează pentru prima jumătate a anului trei paliere de câte două luni, diferite prin numărul accidentelor înregistrate. În ianuarie şi februarie, media lunară este de 463 accidente grave (15,7/zi), în intervalul martie-aprilie aceasta urcă la 607,5 accidente grave/lună (19,9/zi), pentru ca în intervalul mai-iunie media să ajungă la 734,5 accidente grave/lună (24,1/zi). În al doilea semestru al anului 2017, media lunară a fost de 839,3 evenimente, faţă de 814,8 evenimente/lună în aceeaşi perioadă a anului 2016. Vârful anual, înregistrat ca şi în 2016 în august, a contabilizat 892 de evenimente, cu 32 mai multe accidente rutiere grave decât în anul precedent.

  • Iese în evidenţă violenţa crescută a evenimentelor rutiere care au avut loc sâmbăta. Faţă de zilele de vineri, sâmbăta au avut loc cu 133 mai puţine accidente rutiere grave, dar valoarea indicelui de mortalitate este mai mare cu 21,6%. Distribuţia săptămânală a accidentelor rutiere grave care au avut loc în anul 2017 indică o descreştere a numărului de accidente în intervalul luni-miercuri, urmată de o creştere pentru zilele de joi şi vineri, apoi de o nouă scădere bruscă pentru ziua de sâmbătă. Cea mai interesantă este scăderea în 2017 cu 11,3% a numărului de accidente produse sâmbăta, faţă de anul 2016.

  • Analiza accidentelor rutiere grave în funcţie de intervalul orar al unei zile medii arată că intervalul orar 00.00 – 06.00 este caracterizat de un număr relativ redus de evenimente grave, între 87 şi 143 de accidente produse într-o oră (în medie 118,2/oră). În intervalul de trei ore imediat următor, valoarea orară a accidentelor grave creşte brusc, atingând valoarea de 328 evenimente la ora 08.00 şi de 402 evenimente la ora 09.00, de 2,8 ori mai mult decât valoarea înregistrată la ora 06.00. În intervalul 09.00 – 12.00, numărul de evenimente rutiere grave înregistrate orar are tendinţa de a rămâne constant, cu o medie de 409,8 evenimente rutiere grave/oră. La ora 13.00 se înregistrează o nouă creştere, depăşindu-se nivelul de 500 de evenimente/oră, care continuă în intervalul 13.00-17.00, cu o medie de 493,4 accidente rutiere grave/oră. Pe durata următoarei ore, 17.00 – 18.00, are loc o creştere bruscă, până la maximul zilei (653), nivel care se menţine ridicat timp de încă o oră, până la ora 19.00. „Este perioada de timp care corespunde încetării lucrului pentru o mare parte a populaţiei (în special din mediul urban) şi deplasării către domiciliu ori zone de petrecere a timpului liber. Este de asemenea o parte a zilei în care stresul acumulat în orele de muncă, combinat cu deplasarea preocupării către viaţa privată poate influenţa negativ comportamentul rutier”, arată raportul Poliției. Începând cu ora 19.00 se înregistrează o scădere a numărului evenimentelor rutiere produse în fiecare oră, dar abia la finalul a încă două ore (19.00 – 21.00) se ating valorile palierului de dinainte de ora 17.00 (410).

Cum se produc cele mai multe accidente rutiere

  • Viteza neadaptată la condițiile de drum apare ca principala cauză de producere a accidentelor rutiere, 1 din 6 evenimente având acest raport de cauzalitate. Pe de altă parte, un număr și mai mare de accidente au avut drept cauză nerespectarea de către pietoni a regulilor de circulație (traversare prin loc nepermis, circulația pe carosabil). Astfel, 22% dintre accidente au fost din vina pietonilor, rezultând 31% dintre decese. Traversarea neregulamentară a condus la cel mai mare număr de decese dintre toate cauzele, 20% în total decese (indicele de mortalitate fiind unul ridicat, 1 deces la 3 accidente).

  • În 2017, coliziunea dintre vehicul şi pieton a reprezentat cea mai frecventă situaţie de producere a accidentelor rutiere grave în termenii tipului de impact. Din totalul evenimentelor rutiere grave, 33,5% au fost cele care s-au produs în acest fel, ducând la moartea unei persoane la fiecare patru astfel de coliziuni.

Accidentele în mediul rural

  • Conducerea fără permis și conducerea sub influența alcoolului sunt mai frecvente în mediul rural: 53,5% dintre accidentele provocate de un șofer care conducea fără permis și 47% dintre cele produse pe fondul consumului de alcool, au avut loc în zona rurală.

  • În localitățile rurale, perioada de vârf a riscului rutier este iulie-octombrie, corespunzătoare unei mai intense activități în agricultură, peste care se suprapune perioada de concediu, cu aglomerare a căilor rutiere principale din țară dar și a zonelor turistice din mediul rural.

  • Dinamica săptămânală a accidentelor indică o creștere cu până la 36% a numărului de accidente în perioada weekendului, mai ales în zilele de vineri și duminică, zile în care se înregistrează și numărul cel mai mare de decese pe șosele.

  • Dacă urmărim și dinamica orară a accidentelor rutiere în localitățile rurale, intervalul critic este 17:00-20:00, vârful de risc fiind, în timpul săptămânii, în jurul orei 17:00, iar în weekend la ora 19:00. Intervalele 19:00-21:00 și 0:00-1:00 sunt foarte vulnerabile pentru traficul rutier de weekend din localitățile rurale, deoarece atunci s-au înregistrat jumătate din totalul accidentelor la nivel național. În timpul săptămânii, orele dimineții (1.00 și 4.00) sunt critice pentru siguranța rutieră în mediul rural. Deși numărul de accidente rutiere este la nivelul cel mai redus, totuși el însumează mai mult de jumătate din numărul de accidente din România, pe acest segment orar.

  • În ceea ce privește victimele, în intervalul 18:00-19:00 mai mult de jumătate din decesele înregistrate pe șosele au fost în localitățile rurale. Indicele de mortalitate rutieră este mai ridicat noaptea, de exemplu între orele 2:00-3:00 și 6:00 s-au înregistrat un deces la două accidente rutiere, comparativ cu media pe rural de 1 deces la 4 accidente.

  • O statistică destul de îngrijorătoare referitoare la starea psihofizică a celor vinovați de producerea unui accident relevă faptul că 1 din 10 șoferi au făcut accidentul fiind sub influența alcoolului. Procentele sunt și mai ridicate în cazul celorlalte categorii de participanți vinovați de accident, 1 din 8 pietoni, 1 din 4 bicicliști, 26% dintre motocicliști și 31% dintre căruțașii care au provocat un accident în localitate rurală au fost sub influența alcoolului.

Datele complete prezentate în Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2017 pot fi consultate pe site-ul Poliției Române.

51 de persoane și-au pierdut viața anul trecut pe șoselele județului Neamț

În anul 2017, în judeţul Neamţ s-au produs 755 accidente de circulaţie, cu un accident mai puțin decât în anul anterior. Bilanțul Inspectoratului de Poliție Județean pentru 2017 arată că accidentele rutiere petrecute anul trecut pe străzile și șoselele din județul Neamț s-au soldat cu 51 de persoane decedate (cu mai puțin de 18 persoane, raportat la anul 2016) și 259 de persoane rănite grav (cu zece victime mai mult decât în anul 2016).

Principalele cauze generatoare a accidentelor grave de circulaţie au fost reprezentate de abaterile săvârșite de către pietoni (55), urmată de viteza neadaptată la condițiile de drum sau neregulamentară (44) și abaterile comise de către bicicliști (40).

 

 



COMENTARII

WORDPRESS: 0