Prima paginăEconomie

Bani de la stat pentru consolidarea clădirilor publice și private cu risc seismic

Bani de la stat pentru consolidarea clădirilor publice și private cu risc seismic

Dimensiune text

Clădirile aflate în proprietate privată, cele deținute de persoane juridice, dar și clădirile care găzduiesc instituții publice, clădiri aflate în clasele de risc seismic 1 și 2, ar putea beneficia de fonduri de la bugetul de stat, în următorii patru ani, în vederea consolidării. În municipiul Roman, au fost încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic trei blocuri, toate centrale, şi şapte case de pe centrul istoric din Roman.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a anunțat luna trecută că elaborează un proiect de act normativ în vederea alocării sumei de 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2.

Având în vedere riscul ridicat de cutremur în zona Vrancea, marile orașe și capitala țării din vecinătatea ei, programul multianual vizează finanțarea, din bugetul de stat, a consolidării clădirilor aflate în proprietate privată, dar și cele deținute de persoane juridice, și clădirile care găzduiesc instituții publice, dacă sunt în proprietatea sau administrarea acestora.

Administrațiile publice locale vor avea posibilitatea de a propune o listă de clădiri, cu risc seismic foarte ridicat, de gradul 1 și 2, pentru a fi consolidate. Finanțarea va fi nerambursabilă, iar pentru persoanele juridice va fi acordată sub forma unui ajutor de stat. Clădirile private cu locuințe multiple vor putea cere finanțare pentru consolidare pe baza deciziei asociației de proprietari.

Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică timp de cel puțin 30 de zile, iar ministerul de resort colaborează cu 37 de entități, asociații și autorități în vederea îmbunătățirii reglementărilor din actul normativ.

„În ultimii 30 de ani au fost consolidate doar 26 de clădiri cu risc seismic din toată țara, din fonduri publice, dintre care 19 în Municipiul București. Acest fapt dovedește că este nevoie de o schimbare majoră în abordarea acestei probleme. Vom relansa programul pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, cu un buget considerabil mai mare, multianual, în vederea predictibilității și a progresului în acest domeniu”, a declarat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, joi, 4 martie, la evenimentul organizat cu ocazia comemorării a 44 de ani de la cutremurul produs în România, pe 4 martie 1977 –  dezbaterea cu tema „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?”, organizată de Biblioteca Academiei Române.

Conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, statisticile arată că în Capitală sunt 840 de clădiri cu risc seismic, din care 349 de gradul 1 și 367 de gradul 2. Între 2001 și 2015 au fost reabilitate în total 547 apartamente (dintre care 322 în municipiul București) din numai 29 de clădiri la nivel național, iar din 2015 acest proiect nu a avansat.

Clădirile cu risc seismic din Roman

În municipiul Roman, au fost încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic trei blocuri, toate centrale, şi şapte case de pe centrul istoric din Roman. Conform unei evidenţe a construcţiilor expertizate tehnic, la nivelul anului 2016, înregistrată la Direcţia de Urbanism Roman, peste 200 de persoane locuiau în aceste imobile. Cea mai veche construcţie înregistrată pe această listă datează din 1880, iar imobilul a fost încadrat cu gradul 2 de risc seismic.

Pentru clasa 1 de risc seismic, imobilele încadrate în această clasă prezintă pericol major de prăbuşire în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. În clasa 2 de risc seismic intră imobilele pentru care posibilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este mică, însă un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, fără însă a pune în pericol structura de rezistenţă. Pentru clasa 3, specialiştii spun că imobilele pot suferi avarii minore în cazul unui seism: poate cădea tencuiala, pot apărea fisuri şi crăpături la pereţi, fără ca viaţa locatarilor să fie pusă în pericol.

 

 

COMENTARII

WORDPRESS: 0