„Astfel”, pe baricade cu „Altfel”

lansare carte ciobanu 0706Într-un Univers, în care fiecare „dat” își are „antidatul” său e firesc ca acest „duel” să se manifeste la toate componentele acestuia, de la Galaxii și până la fenomene socio-umane. Sunt co-existente, contradictorii, se confruntă, determinând devenirea. De la un „astfel” de acum se ajunge la un „altfel” ulterior, care/anticare variabil. „O luptă-i viața, deci te luptă”.

De curând, în ambianța policulturală a „Cercului Militar” a fost lansat romanul: „Mărturisirea”, al scriitorului mușatin Ioan Dobreanu. „Se nasc și la Roman…, romane…”. Demiurgi după demiurgi, de la Kotzebue, Ibrăileanu, Blecher, Petrescu, la Dessila, Lăcătușu, Dobreanu și „urmașii, urmașilor” lor.

Recenta creație litearară, dăruită, nu de mult, cititorilor, se constituie ca o realizare de excepție, tot de excepție fiind și personajul principal cu habitatul istoric în care se desfășoară filmul acțiunii și portretizarea celor mulți și diferiți ce se succed pe acest ecran literar și originalitatea tectonică a epicului la care s-a apelat, precum și procesul de devenire existențială.

Această succesiune de cauzalități și efecte – în roman la Bogdan Vidrașcu – personajul fiind de o altitudine spirituală deosebită, ea este reactivă, mobilă, simplă, intelectuală. „Șocul viitorului”, al ulteriorului, al lui „astfel” la întâlnirea cu un „altfel”, e mai puțin percutant. Bogdan se confruntă cu ele, dar le depășește, firesc și nu tragic. Portița de la viața lui e mereu deschisă, iar el, plecat în „alpinism spiritual”. Ca un actor cu har, ce joacă natural, în roluri diferite. Iar autorul îl surprinde, dramaturg cu dramaturg. Personajul e un „supra-om”, pe lângă care trece și istoria, nu ca acțiune, ci ca rațiune.

În aceeași perioadă în care „Mărturisirea” vede „lumina tiparului”, apare, la Piatra Neamț, și volumul de povestiri al scriitorului Constantin Cucu, „În volbura apelor”. Și aici, un „astfel”, în fața căruia izbucnește un același „altfel”. Dar, undeva, în „cetatea” tradițională a unui sat. Aici, un „care pe care” dur. Ne aflăm la „talpa vieții”, unde țăranii, pentru pământul lor, „se iau de gât cu Dumnezeu”. Reacția e „aut/aut”. Gradul de reactivitate la un „altfel” e direct proporțional cu ancestralitatea rurală, Aici s-a apelat la baricade, strategii și „mâinile sus”. Și autorul Cucu, la acestea, zăbovește mult. Dobreanu și Cucu, alături. Precum alături ar fi: „Per aspera ad astra” cu „Dura nova sed nova”.

Revenind la „Mărturisirea”, să ne oprim, în comentaruil nostru, și la modalitatea personală în care autorul operează cu contemporana invitație estetică a lui „ars aperta”. În realitate, se literaturizează și obiectiv, și subiectiv, grupul de însemnări autobiografice ale personajului Bogdan. Dobreanu devine o „terță persoană”, prezentă mereu lângă aceste caiete și, foarte fugar, și câte o întâlnire cu eroul. Deci se operează cu toate cele trei trepte logice. În prefața volumului comparam această modalitate cu fenomenul de „birefringență”, existent în fizica cristalelor. Formulă ce i-a permis autorului o maleabilitate sciitoricească polivalentă.

O sală de Cerc Militar, un public, autorul cu noua sa creație, zece comentarii și discuții multiple, toate mărturisind că „Mărturisirea” e un eveniment mușatin de cultură, deosebit.

 

Gheorghe A.M. CIOBANU

[sam id=”3″ codes=”true”]


COMENTARII

WORDPRESS: 0