Articol publicat în data de: lun, 27 Feb 2012



Arhitect romașcan „made in England”

Roxana Botezatu, absolventă a Colegiului Național „Roman-Vodă”, studiază arhitectura în Anglia. Ea a fost admisă la cinci universități de profil din Anglia. Pentru a face față cheltuielilor, tînăra a accesat un împrumut de la statul englez și lucrează part-time.

 

 

Roxana Botezatu (foto) este o tînără care crede cu tărie în dreptul și în capacitatea ei de a-și alege și de a-și modela viitorul. Așa cum crede și că nu există „nu se poate” și că întotdeauna ai alternative. Important este să știi ce vrei și să nu te dai bătut.
Roxana Botezatu este studentă în anul I la University of Birmingham, la Facultatea de Artă și Design, și știe că a făcut cea mai bună alegere. „Asta mi-am dorit și, acum, trăiesc un vis împlinit, fac ceea ce-mi place. Sînt norocoasă că am găsit înțelegere acasă și familia m-a susținut necondiționat„, a spus Roxana.

Însă drumul de la statutul de absolvent al Colegiului Național „Roman-Vodă” la cel de student într-o universitate din Anglia nu a fost drept și lin. La prima tentativă de a pleca la studii în străinătate, avansată în cursul ultimului an de liceu, a renunțat, speriată de cheltuielile la care trebuia să facă față. A ales Facultatea de Arhitectură din Cluj și, după primul an de studiu, a realizat că își dorește mai mult. „Foarte mult mi-a plăcut la Cluj. Facultatea de Arhitectură din Cluj este o instituție de învățămînt de valoare. Nu cred că aș putea să reproșez ceva acestei școli. Anul întîi, făcut la Cluj, m-a convins că sînt pe drumul cel bun și că am ales bine domeniul în care să mă dezvolt. Am găsit acolo calitate, dotare, seriozitate, profesori pasionați, acea stare așezată și calmă a ardelenilor, foarte multă muncă. Acum folosesc tot ceea ce am învățat la Cluj. Eu nu am plecat de la Cluj pentru că nu era bine acolo. Era foarte bine, dar cred că mi-am dorit mai mult. Și a mai fost ceva. Începusem să cunosc studenți și absolvenți din ultimele serii, pe cei mai buni, care chiar doreau să facă arhitectură. Incredibil de puțini reușiseră să găsească ceva de lucru în domeniu. Anul făcut la Cluj reprezintă pentru mine un cîștig, o experiență care mă ajută enorm. Sînt situații în care acest lucru face diferența între mine și colegii mei„, a mărturisit Roxana.

 

Admisă la cinci facultăți
A început să caute variante și soluții, luînd legătura cu prieteni care studiau deja în străinătate și căutînd informații pe internet. „Pentru că m-am decis puțin cam tîrziu, am apelat la Centrul Study Abroad din București și am beneficiat de sprijinul lor. SAAC (Study Abroad Advising Centre) m-a ajutat mult, dar, dacă aș fi știut mai din timp, aș fi putut să aplic singură și aș fi avut mai mult control asupra aplicației mele. Aplicația în sine a decurs destul de ușor. Am ales, din lista lor cu facultăți de arhitectură, pe cele cinci mai bine cotate, am trimis scrisori de intenție, apoi, la cererea lor, diverse date referitoare la mediile de absolvire (media de la bacalaureat, media la matematică din anii de liceu etc.). Toate cele cinci facultăți au cerut, apoi, portofolii cu lucrări; acest lucru este specific facultăților de arhitectură și a fost cea mai grea parte din aplicația mea. Am fost bucuroasă să constat că am fost admisă la toate cinci. Cînd am ales University of Birmingham – Birmingham Institute of Art and Design, am avut în vedere mai multe aspecte, printre care dotările facultății, locul în topul facultăților pe Marea Britanie, orașul. Sînt aici de doar cîteva luni și sînt foarte mulțumită„, a spus Roxana Botezatu.

Anul petrecut la Universitatea din Cluj, la aceeași specializare, i-a permis Roxanei să facă o comparație. Rezultatul nu este în favoarea învățămîntului românesc: fără toceală, fără posibilitatea de a copia de la alții și multă deschidere totală pentru cei care își folosesc spiritul creativ. „Aici, în Anglia, programul pare a fi mai lejer. Spun pare, pentru că asta este doar prima impresie. Ca număr de ore se stă mai puțin la școală. Temele sînt, în schimb, mai grele și necesită un volum mare de muncă. Plagiatul e descurajat foarte strict, iar orice sursă de informare trebuie bine documentată. Se lucrează mult pe grupe, se încurajează colaborarea. Evaluarea e foarte corectă – se apelează la evaluatori externi, de fiecare dată alții. Nu am avut sesiune de iarnă, evaluarea se face pe proiecte, din trei în trei săptămîni, la care se lucrează foarte mult. Partea de prezentare a proiectelor în fața comisiei este un veritabil examen oral„, povestește Roxana Botezatu.

 

Împrumut de la statul englez
Ca să facă față cheltuielilor, Roxana a apelat la varianta pe care o folosesc cei mai mulți dintre studenții din universitățile engleze: împrumutul care acoperă taxele școlare și care urmează a fi returnat după ce își va găsi un job plătit cu mai mult de 15.000 de lire pe an. „Statul britanic oferă împrumut pentru taxa de școlarizare, în condiții foarte avantajoase. Banii sînt virați de la stat direct către facultate, iar cel împrumutat îi înapoiază, fără dobîndă, după ce termină studiile și începe să lucreze. Se restituie un procent de 9% din ceea ce depășește salariul minim – circa 15.000 lire pe an. Eu plătesc taxă de școlarizare 3.400 de lire pe an, dar taxele s-au modificat pentru anul următor. Cheltuielile de cazare sînt pentru mine foarte mari. Pentru asta, am apelat la economiile părinților și bunicilor. Anul acesta stau în campus și cazarea mă costă 4.550 de lire. Pentru anul viitor, va trebui să mă orientez către o cazare privată, care e mult mai ieftină dacă închiriem mai multe persoane un apartament – aproximativ 200 de lire pe lună„, spune Roxana.

Pentru banii de cheltuială muncește part-time, 14 ore pe săptămînă, vînzînd blugi într-un magazin din oraș. „Imediat ce am avut dreptul, am făcut toate demersurile pentru a obține un permis de muncă. Ceea ce fac nu este prea solicitant și mă mulțumește în acest moment. Îmi acoperă toate cheltuielile lunare și sînt fericită că am reușit să-mi cumpăr bilet de avion pentru drumul spre casă din banii mei„, a spus Roxana.

 

Româncă fără „fuste colorate”
Odată ajunsă în Anglia, Roxana a avut de luptat nu doar cu neajunsurile inerente unei experiențe pe cont propriu într-o țară străină, ci și cu mentalitățile de dinainte ca studenții români să bată la porțile universităților. Recunoaște că au fost situații în care englezii s-au arătat reticenți cu ea cînd au aflat că e româncă, iar unii chiar s-au mirat aflînd că nu toate româncele sînt adeptele curentului „gipsy” în modă. „Un client de la magazin a remarcat că nu sînt englezoaică și, după ce i-am spus că vin din România, a rămas un timp încurcat, apoi m-a întrebat, extrem de politicos, ce-i drept: «Și, dacă ești din România, nu trebuie să porți fuste lungi și colorate?»„, se amuză Roxana.

Dincolo de întîmplările hazlii, Roxana a întîmpinat și piedici mai serioase, cum a fost cea cu firma de telefonie, care i-a refuzat un telefon mai scump. „Cei de la companie au vrut să se convingă că voi plăti o vreme abonamentul pînă să-mi dea telefonul dorit. Asta s-a întîmplat pentru că sînt româncă. Li se întîmplase de mai multe ori ca românii să nu mai plătească abonamentul„, a spus Roxana. „Există aici idei preconcepute. Eu m-am atașat, însă, repede de colegii mei, de toate naționalitățile, și constat cît e de plăcută multiculturalitatea„, a adăugat ea.
Nimic nu poate fi imposibil
Pentru mulți viitori absolvenți, care visează la statutul de student în Anglia, Roxana poate fi un model. Un model care demonstrează că, atunci cînd îți dorești ceva cu adevărat, poți atinge cu mîna și „fata morgana”. „Este adevărat că partea financiară este foarte importantă și nu poate fi neglijată. La prima tentativă – mai firavă, ce-i drept -, am fost descurajată de cheltuielile la care trebuia să fac față. Acum, știu că am dat înapoi pentru că nu m-am informat suficient. Atunci cînd vrei să pleci să studiezi în străinătate, informarea în amănunt este obligatorie. Și nu mă refer doar la partea financiară, pentru care am stat cu creionul în mînă făcînd calcule peste calcule pentru tot ce presupune șederea și studiul în Anglia. Știu studenți care s-au întors acasă pentru că nu s-au adaptat, iar alții nu și-au gestionat banii și au renunțat din motive financiare. Aș recomanda tuturor să citească și să încerce să afle cît mai multe înainte de a veni – nu doar despre facultate, dar și despre orașul în care se mută, despre legile lor, despre obiceiurile și modul lor de viață. Nu în ultimul rînd, cunoașterea limbii e foarte importantă, pentru că poate fi un mare impediment nu doar la școală, dar și în a-ți lua o slujbă. Și în România și în afară sînt facultăți foarte bune, care te pot ajuta să devii ceea ce îți dorești. Cred că cel mai important lucru este să știi ce vrei și să nu te dai bătut„, a spus Roxana Botezatu.

 

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close