ApaServ vrea 240.000.000 de euro de la UE

Dimensiune text

Suma atrasă din fonduri de coeziune ar trebui să asigure, în 2018, accesul la apă potabilă pentru toată populaţia judeţului. Planul de investiţii pe termen lung a fost agreat de consilierii judeţeni. Proiectul pentru a doua etapă a MasterPlanului trebuie aprobat de reprezentanţii Uniunii Europene. Conducerea ApaServ cere o finanţare mai mare decât dublul valorii actualului MasterPlan. Sunt şanse ca fondurile comunitare să fie mai multe decât cele din perioada 2007 – 2013, datorită politicii comune a Uniunii Europene.

Consilierii judeţeni au aprobat, la ultima şedinţă ordinară, planul de investiţii pe termen lung al companiei ApaServ. Aprobarea acestui document reprezintă una din primele etape în încercarea de a atrage noi fonduri europene pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare din judeţ. Dacă în perioada 2007 – 2013, compania Consiliului Judeţean Neamţ a câştigat MasterPlanul de 107.000.000 de euro, pentru perioada 2014 – 2020, reprezentanţii ApaServ speră să primească peste 240.000.000 de euro, în vederea continuării investiţiilor.

master 06Pentru municipiul Roman sunt estimate, în perioada 2014 – 2020, investiţii de 14.355.000 de euro: 9.692.000 de euro pentru alimentarea cu apă şi 4.663.000 de euro pentru reţelele de apă uzată.

Comuna Bahna ar putea beneficia de investiţii de 6.771.200 de euro – 2.608.600 de euro pentru reţelele de apă şi 4.162.600 de euro pentru apa uzată. Pentru comuna Bîra, planul prevede investiţii mai mari în perioada 2020 – 2042 – 1.014.800 de euro, în timp ce pentru perioada 2014 – 2020 se previzionează investiţii de 428.700 de euro pentru reţelele de alimentare cu apă.

Boghicea nu reprezintă o prioritate pentru perioada 2014 – 2020. În comuna respectivă, investiţiile necesare pentru reţeaua de canalizare ar trebui realizate în 2020 – 2042: 352.000 de euro din fonduri de coeziune, iar 1.481.750 de euro din alte surse de finanţare.

La Boteşti sunt necesare investiţii de 7.342.500 de euro, cele mai multe pentru canalizare – peste 4.400.000 euro -, dar acestea nu sunt incluse pe lista celor care se pot realiza cu fonduri de coeziune.  La fel arată şi planul pe termen lung în domeniul reţelelor de apă şi canalizare pentru comuna Bozieni, care va trebui să caute surse de finanţare pentru lucrările de 6.587.900 de euro.

Comuna Cordun va beneficia de investiţii din fonduri de coeziune. Pentru perioada 2014 – 2020 sunt estimate lucrări de 10.149.675 euro, iar pentru perioada 2020 – 2042, de 693.000 de euro.

La Doljeşti, planul pe termen lung prevede investiţii în perioada 2020 – 2042: 1.709.500 de euro din fonduri de coeziune şi 3.623.850 de euro din alte fonduri. Comuna Dulceşti are nevoie de investiţii de aproape 3.000.000 de euro, dar acestea se vor face din alte fonduri. Fondurile europene de coeziune nu vor ajunge nici la Făurei, pentru investiţiile de 3.648.550 euro autorităţile locale fiind nevoite să caute alte surse de finanţare. Situaţia este similară şi la Gâdinţi, acolo fiind nevoie de aproape 4.000.000 de euro.

La Gherăeşti se vor face lucrări din fonduri de coeziune: în valoare de 308.000 de euro în perioada 2014 – 2020 şi în valoare de 2.103.640 de euro în perioada 2020 – 2042.

În următorii şapte ani, comuna Horia va extinde reţelele de apă şi canalizare cu 3.152.000 de euro. În schimb, la Icuşeşti, investiţiile de aproape 5.500.000 de euro se vor face din alte surse de finanţare. Ceva mai aproape de oraş, în comuna Ion Creangă sunt prognozate lucrări de peste 10.000.000 de euro, dar din fonduri de coeziune sunt estimate lucrări de 2.371.000 de euro pentru perioada 2014 – 2020 şi de 4.231.200 euro pentru perioada 2020 – 2042.

Comunele Ruginoasa şi Săbăoani vor beneficia de fonduri de coeziune. La Ruginoasa sunt estimate lucrări pe apă şi canalizare de 3.427.319 euro în perioada 2014 – 2020 şi de 1.797.000 de euro în perioada 2020 – 2042. La Săbăoani sunt previzionate investiţii de 1.431.092 de euro în următorii şapte ani şi de 1.512.500 de euro în perioada 2020 – 2042. În plus, mai este nevoie de 320.000 de euro din alte fonduri.

În comuna Tămăşeni se estimează a se realiza lucrări de 1.030.395 de euro, din fonduri de coeziune, în perioada 2014 – 2020 şi lucrări de 2.097.000 de euro din alte fonduri.

Costurile investițiilor în alimentare cu apă și canalizare sunt la fel de mari pentru comunele Moldoveni (2.816.300 de euro), Oniceni (6.301.900 de euro), Pânceşti (2.962.500 de euro), Poienari (2.667.730 de euro), Secuieni (5.458.000 de euro), Stăniţa (4.306.300 de euro), Sagna (2.745.750 de euro), Trifeşti (7.152.400 de euro), Valea Ursului (5.481.950 de euro) şi Văleni (2.316.300 de euro), dar eventualele investiţii pentru realizarea reţelelor de apă şi canalizare se vor face din alte fonduri decât cele de coeziune.

În total, la nivelul judeţului Neamţ sunt estimate investiţii de 498.297.514 euro, până în 2042. Din fondurile de coeziune ale perioadei 2014 – 2020 se doreşte atragerea a 242.993.958 euro: 115.904.940 de euro pentru alimentarea cu apă şi 127.089.018 pentru apa uzată. Mai exact, banii se vor folosi pentru realizarea de surse de apă, staţii de tratare, conducte de aducţiune, staţii de pompare, reţea de distribuţie, rezervoare, staţii de epurare, reţea de canalizare şi tratarea nămolului.

Cei care au realizat planul de investiţii pentru următorii ani speră ca, în 2018, toată populaţia judeţului să aibă acces la serviciul de furnizare a apei potabile, iar la serviciul de canalizare să fie abonaţi 42% dintre nemţeni (80% în mediul urban şi 21% în mediul rural). „În MasterPlanul pentru perioada 2014 – 2020 se va pune accentul pe extinderea reţelei de apă şi canalizare, fiind vorba de investiţii mai multe în aglomerările care au între 2.000 şi 10.000 de locuitori. În afara extinderilor propriu-zise, se vor realiza şi redimensionări ale unor staţii şi pompe, care să facă faţă noilor cerinţe. Acest proiect al MasterPlanului a fost deja trimis spre analiză experţilor Uniunii Europene şi am primit câteva obiecţiuni. Odată ce toate obiecţiunile experţilor vor fi însuşite, se poate trece la realizarea studiilor de fezabilitate pentru investiţiile viitoare”, a afirmat Cătălin Dughir, managerul general al companiei judeţene ApaServ, aceeaşi companie care derulează MasterPlanul pe apă şi canalizare de peste 107.000.000 de euro, începând cu anul 2011. Unele dintre lucrările la MasterPlanul care se află în derulare au fost cu probleme, fiind înregistrate întârzieri care ar fi putut pune în pericol întreaga finanţare a MasterPlanului.


COMENTARII

WORDPRESS: 0