Prima paginăSocialReligie

Anul nou evreiesc

Dimensiune text

Anul iudaic 5775 este socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii.

Evreii de pretutindeni intră, începând de joi, 25 septembrie, în anul iudaic 5775, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Prima lună a anului evreiesc este „Tişri” şi marchează sărbători importante, cum este „Roş haşana”. „«Este prima sărbătoare a primei luni din an şi marchează începutul celor zece zile de penitenţă, timp în care evreul credincios îşi face autoanaliza faptelor săvârşite în anul trecut şi îl roagă pe Dumnezeu să-i ierte păcatele şi să-l înscrie în cartea vieţii. Aceste rugăciuni au fost începute de evrei încă din ultima lună a anului precedent, numită «Elul», moment în care aceştia trec pe la mormintele înaintaşilor”, a explicat profesorul Iancu Wexler, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman.

Există obiceiul, spune Iancu Wexler, ca, în după-amiaza primei zile din anul nou, să se meargă la o apă curgătoare şi, odată cu rostirea rugăciunii pentru iertare, să se arunce păcatele, în mod simbolic. „Un alt obicei este ca, în după-amiaza celei de a doua zile a noului an, să se consume fructele care s-au făcut în anotimpul respectiv, mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru roadele obţinute”, a spus preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman.

În Sinagoga Leipziger din Roman, îmbrăcată în straie de sărbătoare, evreii rostesc rugăciunile tradiţionale, potrivit cărţii speciale de rugăciuni numite „mahzor”.

Numărul evreilor romaşcani este mic, de 30 de persoane, în principal oameni în vârstă. „Prin grija Guvernului – Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi a Federaţiilor Comunităţilor Evreieşti din România a apărut «luah-ul», calendarul care orientează evreii pentru toate datele importante ale noului an iudaic şi care a ajuns şi la evreii din Roman”, a spus Iancu Wexler.

Urarea pe care evreii o fac la început de an este: „Șana tova!” („Un an nou bun!”).

COMENTARII

WORDPRESS: 0