Ministerul Agriculturii a publicat spre dezbatere publică un ordin care conţine cotele de zahăr pentru anul de piaţă 2014-2015. Potrivit acestuia, Agrana Roman ar primi 24.240 de tone, respectiv 23,15% din cota de zahăr a României, cu 12.335 de tone mai puţin faţă de 2013.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a publicat spre dezbatere un ordin de ministru care conţine cotele de zahăr pentru anul de piaţă 2014-2015. Piaţa zahărului româneasc va continua să fie şi anul viitor controlată de patru mari jucători, dintre care cea mai mare pondere o are compania Tereos România, care deţine fabrica de zahăr de la Luduş. Aici se va concentra 31,90% din producţia naţională de zahăr în anul comercial 2015, respectiv 33.391,4 tone de zahăr. 27,37% din cota de zahăr îi revine societăţii Zahărul Oradea, repezentând 28.651,4 tone de zahăr. Compania Agrana România, sucursala Roman, a pierdut 12.335 de tone din cotă, până la 24.240 de tone, reprezentând 23,15% din cota totală a României. În anul comercial anterior, Agrana SA avea 34,9% din cota alocată României, adică cea mai mare cantitate. De asemenea, Fabrica de Zahăr Bod SA, singura cu capital românesc, a pierdut 4.344 de tone din cotă, ajungând la dreptul de a produce 18.406 tone.
Istoricul cotelor de zahăr la Agrana Roman
În 2013 au fost modificate cotele de zahăr primite de marii procesatori din ţară, faţă de cotele anterioare, alocate în 2007, ţinând cont de posibilităţile zonei şi ale procesatorului, de capacitatea producătorilor de sfeclă şi a procesatorului de a obţine mai mult decât cotele care au fost alocate iniţial. În 2007, Agrana Roman a primit o cotă de 24.400 de tone de zahăr, iar în 2013, printr-un ordin al ministrului Agriculturii, Agrana a primit 36.575 de tone de zahăr. Ordinul emis în iulie 2013 a dezavantajat Fabrica de Zahăr Luduş, care a pierdut în jur de 11.000 de tone de zahăr, pentru că, începând din 2007, nu şi-a atins cotele care i-au fost repartizate. În 2013, Fabrica de Zahăr Luduş a acţionat în judecată Ministerul Agriculturii, iar în luna ianuarie instanţa a dat o hotărâre de suspendare a cotelor, care, ulterior, a fost anulată.
„Încă de atunci, şi noi, şi Fabrica de Zahăr Bod, care a pierdut şi ea din cota de zahăr, am solicitat Ministerului să aloce cotele de zahăr. Ministerul a tărăgănat luni de zile acest lucru. În luna iulie, Ministerul a făcut o întâlnire cu toţi jucătorii de pe piaţa industriei zahărului, producători şi procesatori, în care a expus trei variante de emitere a unui nou ordin, pentru a putea fi pus în dezbatere. În toate aceste trei variante, Agrana avea între 38.000 şi 40.000 de tone de zahăr alocate ca noi cote, cantitate bazată pe istoric. Nu ştiu de ce nu s-a ţinut cont de acele cifre”, a afirmat Mihail Dimitriu (foto), director materie primă în cadrul Agrana.
Reprezentanţii societăţii Agrana au participat la două întâlniri cu ministrul Agriculturii şi ceilalţi jucători din piaţa sfeclei de zahăr, pe 10 şi 18 decembrie, în care şi-a expus fiecare punctul de vedere, iar ministrul a promis că va pune pe site-ul Ministerului proiectul cu noile cote pentru 2014 şi 2015. „Eram încă în şedinţă, pe 18 decembrie, când Ministerul punea pe site proiectul cu cotele în dezbatere publică. S-au grăbit să facă acest lucru pentru că exista pericolul ca Uniunea Europeană să declanşeze procedura de infringement la care era expusă România din cauză că nu a actualizat cotele de zahăr pentru următorul an, iar ţara noastră ar fi fost penalizată cu aproximativ 52 milioane de euro, bani pe care trebuia să îi plătească Ministerul. Ordinul pus în dezbatere pe site este în dezavantajul celui mai mare procesator de sfeclă de zahăr din România, care este Agrana. Acest ordin este asemănător celui vechi, din 2007. Ministerul a motivat cotele alese reiterând un articol dintr-o lege nouă europeană. Prin articolul 136 al acesteia, se permitea alocarea de noi cote, iar prin articolul 138 era permis transferul de cote între procesatori, în cazul în care unul din ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile în realizarea cotelor. Ministerul, în loc să îşi aleagă un articol care să îi permită o transparenţă totală în conformitate cu istoric şi cu realitatea din ţară, a preferat să folosească articolul 136 din această lege nouă”, a explicat Mihail Dimitriu.
„În anul comercial 2014/2015, pentru cotele de zahăr pentru întreprinderile/societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr autorizate din România, sunt aplicabile prevederile articolul 136, alineatul 2, paragraful al 2-lea din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 din 17 decembrie 2013, de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului”, se arată în proiectul pus în dezbatere.
Ordinul ministrului, contestat de Agrana Roman
Directorul cu materia primă al Agrana a afirmat că societatea intenţionează să acţioneze pe toate căile posibile, aşa fel încât cultivatorii din toată Moldova să fie repuşi în drepturi. „O să solicităm o nouă întâlnire cu ministrul, pentru a vedea care au fost argumentele care au stat la baza alegerii acestei variante, clare, de ce s-a apelat la această variantă şi nu au mers pe cea conformă cu realitatea. Această diferenţă ne duce în situaţia de a plăti cultivatorii pentru anul 2014-2015 mai prost, având în vedere că, în contract, preţul zahărului în afara cotei este mai mic cu şapte euro pe tona de sfeclă faţă de preţul din cotă. Cultivatorii sunt clar dezavantajaţi. Dacă va scădea preţul zahărului, există riscul abandonării culturii, iar abandonarea culturii înseamnă un regres, un pericol ca, după 2017, când cotele de zahăr vor fi abrogate, să nu putem relua ciclurile de producere, pentru că fermierii se pot îndrepta spre alte culturi. Intenţionăm să facem o conferinţă de presă în ianuarie, în aşa fel încât să afle toată lumea, inclusiv preşedintele cel nou, ce se întâmplă cu inactivitatea, cu lipsa de responsabilitate şi lipsa de curaj a Ministerului Agriculturii. Noi încă sperăm că acest proiect va fi modificat”, susţine directorul Mihail Dimitriu.
Proiectul a fost postat pe site pe 18 decembrie şi va fi afişat timp de 30 de zile. Timp de zece zile se pot face comentarii cu privire la conţinut. „Teoretic, ar trebui să se ţină cont de dorinţele noastre, dar, dacă va fi rea voinţă, nu se va ţine cont şi aceasta va fi forma finală a proiectului. Vom vedea ce măsuri putem lua ca să fim repuşi în drepturi”, a mai spus Mihail Dimitriu.
Comentarii