„Această atitudine evidenţiază atât consideraţia marelui om de cultură argentinian faţă de Instituţia Cărţii, cât şi convingerea că ordinea şi savoarea bibliotecii mulţumesc spiritul de desăvârşire. Contextul dat îl plasează pe bibliotecar într-un «ordin» al păstrătorilor şi ocrotitorilor tezaurului beletristic al umanităţii. Avem o profesie care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne obligă la responsabilitate faţă de carte şi de cititorii ei”, afirmă doamna Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”.
Emilia Țuţuianu Dospinescu
În anul 1995, UNESCO proclamă ziua de 23 aprilie, Ziua Mondială a cărţii şi a dreptului de autor. Conferinţa generală UNESCO omagia, astfel, la nivel mondial, Cartea şi Autorul. Scopul urmărit era să încurajeze pe cititori, îndeosebi pe tineri, în descoperirea plăcerii lecturii şi să respecte contribuţia de neînlocuit a creatorilor la progresul social şi cultural. Acest omagiu îşi are originea în Catalonia, unde tradiţia spune că, pe 23 aprilie, în ziua de Sfântul Gheorghe, la cumpărarea unei cărţi se oferă un trandafir (importantă este… cartea, dar şi trandafirul!)
La noi, printr-o hotărâre de guvern, în anul 2005 se instituie Ziua Bibliotecarului. Omagiem, astfel, pe aceşti împătimiţi iubitori de carte, dar îi cinstim în egală măsură pe autori, editori, ilustratori, tipografi, ”vinovaţi”, deopotrivă, pentru naşterea celui mai bun, frumos, dar şi fidel, prieten: CARTEA.
Personal, om al şcolii, am preţuit-o, considerând-o, întotdeauna, „unealta” de căpătâi. Sunt din anul 2014 membru în Societatea Culturală „George Radu Melidon”, care grupează intelectuali de marcă ai Romanului, având ca locaţie adresa bibliotecii care poartă numele întemeietorului său, George Radu Melidon.
Datele de 2 şi 11 aprilie 1885 marchează, prima: data scrisorii de intenţie şi donarea a 216 cărţi, iar a doua: aprobarea înfiinţării bibliotecii după şedinţa Consiliului Comunei Roman.
George Radu Melidon, cunoscut autor didactic, poet, prozator, publicist şi traducător român din generaţia Unirii de la 1859, pedagog de vocaţie, a fost un militant al ideii naţionale şi a ocupat funcţii administrative importante în sistemul de învăţământ românesc din Principate şi Vechiul Regat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, contribuind la reorganizarea şi dezvoltarea acestuia.
În Roman a luat fiinţă, în anul 2009, Societatea Culturală „George Radu Melidon”. Rolul asociaţiei este promovarea şi stimularea valorilor de performanţă intelectuală, de moralitate civică şi spirituală. Scopul urmărit este ocrotirea valorilor autentice ale culturii, ale adevărului istoric, ale moralei fizice, spirituale şi intelectuale.
Unul dintre membrii asociaţiei, intelectual de ţinută, vicepreşedinte, este o distinsă Doamnă a culturii Romaşcane, bibliotecar Emilia Țuţuianu Dospinescu, apreciată unanim pentru promovarea culturii, a Comunităţii Romaşcane, atât pe plan judeţean, naţional, cât şi în diaspora. Este cunoscută mai ales în calitatea de redactor-şef, fondator şi realizator al revistei de cultură, artă, tradiţie, credinţă, istorie şi educaţie, Melidonium, cea mai notabilă realizare a Societăţii Culturale „George Radu Melidon”, împrumutând, ca recunoştinţă, numele ilustrului binefăcător, om de cultură.
Această revistă, prezentă şi on-line, cât şi editura Muşatinia, pe care o conduce doamna Emilia Ţuţuianu, au promovat, dar au şi fost promovate, de valoarea scriiturii romaşcane: profesor universitar doctor Tudor Ghideanu, Gheorghe A.M. Ciobanu, Cecilia Pal, Constantin Enianu, Minodora şi Vasile Ursachi, Vasile Florin Bratu, Liliana Moldoveanu, Laurian Ante, Ioan Ţepordei, Dana Vega şi Maria Vartolaş, Otilia Mircea, Larisa Schuster, Ştefan Avadanei, Mădălina Gavrilă, Mihai Andone, Constantin Bârjoveanu, Maria Agafiţei, Florentina Niţă etc.
Calendarul cultural romaşcan 2015 – realizat de Emilia Țuţuianu, în colaborare cu bibliotecarele: Doina Enea şi Silvia Rojniţă, este complex şi este înregistrat oficial, la Biblioteca Naţională.
„Monografia Ion Irimescu, o lucrare de excepţie, este ultima dintre cele opt cărţi pe care, ca un gest de respect şi recunoştinţă, le-am editat pentru fostul meu profesor Gheorghe A. M. Ciobanu”, mărturiseşte editorul Emilia Țuţuianu Dospinescu.
Ca director de Revistă şi editor, pe lângă competenţă şi profesionalism, a probat continuu şi în toate circumstanţele generozitate şi altruism cu multe renunţări şi sacrificii, ajutată exclusiv de competenţa, înţelepciunea şi răbdarea soţului, inginer Dorin Dospinescu. Să se ştie! Aşa este cinstit!
Într-o epocă a marketingului şi mondializării, a unei pieţe concurenţiale, inclusiv în lumea editurilor, producţia de carte se înserează într-o logică a cererii şi a ofertei. Cu toată tehnologia, informatizarea, sectorul este tradiţional, iar CARTEA este de neînlocuit.
Este şi sărbătoarea cărţii, de la concepţie, la producţie şi difuzare. Diferenţa o face competenţa, calificarea superioară şi sentimentul de iubire, preţuire şi respect. Cartea este un bun cultural ales şi nu un simplu produs. Se cuvine să-i omagiem pe toţi cei care concură la o reuşită editorială!
Despre poezia Emiliei Ţuţuianu Dospinescu, Ion Rotaru, în „O istorie a literaturii române de la origini până în prezent”, spune: „Poezia ei, poezie adevărată, liberă de orice mode, rezidă într-o fericită fuziune dintre Natură şi Ideal, totodată eliberată de idealismul filosofic livresc, dar şi de realismul vulgar, prin definiţie banal, artificial, contrafăcut.”
Profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu o numeşte pe fosta dumnealui eleva Emilia… „«o rara avis», o bucovineancă devenită roman-vodistă, ca universitate, ieşeancă şi, de aproape de un deceniu, dirijoare sensibilă de condeie literare, primo, ca poetă şi eseistă ce este, iar secondo, ca hismaster’s voice a Editurii Muşatinia, unde se întâlnesc autori din toată ţara”.
Florin V. Bratu, autor de literatură, romaşcan, transmite câteva gânduri oamenilor de carte, de ziua lor: „Vorbim mereu despre cărţi şi autorii lor, dar uităm, adesea, de munca bibliotecarului. Acesta este un om aparte. El iubeşte cărţile ca pe copiii săi… Le mângâie când le împrumută şi disperă când întârzie sa se întoarcă «acasă». Bibliotecarul nu are odihnă, dar are un salariu de mizerie… Dar, niciodată nu dă vina pe cărţi, cum nu dai vina pe copiii tăi. Fără bibliotecari, cărţile şi-ar trăi veacul în întunecimea ignoranţei. E ziua lui, să-l cinstim şi să-l preţuim… Să ne aplecăm cu smerenie în faţa muncii sale, ce ne face viaţa mai frumoasă la lumina cărţilor”.
Profesor Dan Bliderişanu
Comentarii