HomeEconomie

De la Tribunalul Suprem din Israel la ştrandul din Roman

Valentin Robu şi-a făcut ucenicia alături de tatăl său, şef de echipă constructor. Zeci de case şi vile stau mărturie a priceperii lui. Experienţa din Ungaria şi Israel l-a adus pe Valentin Robu la măiestria şi prosperitatea de acum. Lucrările din ştrandul Romanului, estimate la 4 milioane de lei, vor purta „marca” Robu. 

Valentin Robu trăieşte, la numai 45 de ani, visul american. Împreună cu soţia şi cele trei fete împărtăşeşte bucuria muncii împlinite, o avere care nu se cuantifică doar în valori materiale, deşi de invidiat, cât, mai ales, în prietenii statornice. Cartea sa de vizită este o „colecţie” impresionantă de case, vile, hoteluri, restaurante, site-ul firmei Robu Construct fiind mărturie a muncii responsabile. Prestigiul de constructor are la temelie priceperea, seriozitatea, corectitudinea şi calitatea. De altfel, un parcurs al Romanului sau prin comunele din zonă poate da dimensiunea reală a roadelor muncii lui Valentin Robu numai din ultimii zece ani, de când a înfiinţat firma. Ar fi suficiente vilele din zona ştrand ca acel cartier să-i poarte numele. Aşa cum se va întâmpla, probabil, cu noul ştrand, estimat la 4 milioane de lei, la care munceşte cu cei 60 de angajaţi ai săi, astfel ca, la vară, romaşcanii să aibă un loc de agrement de nivel european. 

Hărnicia este soră cu modestia

Valentin RobuValentin Robu a crescut, la Săbăoani, într-o familie cu opt copii, cinci fete şi trei băieţi, şi a învăţat de mic că meseria este brăţară de aur. Și-a urmat tatăl, şef de echipă în construcţii, pe şantier, au ridicat împreună zeci de case, câştigul lui Valentin fiind, la mai puţin de 20 de ani, de 100 de lei pe zi. Abia după 1990 a arătat ce pot face două mâini dibace, când a luat calea străinătăţii. „Am plecat, mai întâi, la Budapesta, unde am ridicat o pensiune în aproape opt ani. Patronul lucra în Germania şi ne trimitea lunar câte 720 de mărci. Învăţasem să fac de toate, de la turnat beton la tencuieli şi zugrăveli, aşa încât după program luam lucrări pe cont propriu. Ca să ajung în zona periferică a capitalei luam tramvaiul, apoi mergeam cu bicicleta câţiva kilometri, ziua munceam pe schele şi seara o luam de la capăt, până pe la ora 2. Când am văzut o curte în pantă fără alei, m-am oferit să lucrez, am ajuns la înţelegere cu proprietara şi m-am apucat de treabă chiar de Ziua naţională a Ungariei. Tatăl patronului meu, patriot, m-a certat, dar eu m-am scuzat că sunt român şi munca-i mai presus de o astfel de sărbătoare”, povesteşte Valentin Robu.

Valentin RobuÎntrevederea, în zi de sâmbătă, i-a întrerupt munca de pe şantier, dovadă că nici acum nu pune mare preţ pe odihnă. A făcut faţă încercărilor poate şi pentru că a făcut bună „echipă” cu soţia, care i-a fost alături chiar şi la munca de pe şantierul din Ungaria. „Experienţa din Ungaria a fost un impuls să merg mai departe, aşa că am prins ocazia de a lucra în Israel, la o construcţie impresionantă, a Tribunalului Suprem, cu 17 nivele înălţime şi nouă în subteran. Eram şeful echipei de marmură, placam scările, ceea ce îmi oferea avantajul de a nu fi foarte obosit. Ca şi în Ungaria, am prins lucrări de amenajări interioare şi câştigam mai mult în particular decât ca şef de echipă. Banii i-am strâns în cont şi făceam planuri cu soţia cum să-i folosim”, mărturiseşte Valentin Robu. Casă şi maşină îşi doreşte orice om normal, doar că familia Robu a pus pe primul loc siguranţa. „Mă gândeam să-mi fac o firmă, deoarece văzusem că de pe urma mea alţii câştigă mult mai mult ca mine”, mărturiseşte Valentin Robu.

Investiţii de milioane de euro predate la cheie

Valentin RobuCurajul şi credinţa i-au fost răsplătite lui Valentin Robu. Firma lui Valentin Robu are contracte de milioane de euro, comenzi de case, vile, hoteluri, biserici, sedii de firme sau case de reculegere. A lucrat pentru verbiţi, a contribuit la finalizarea bisericii „Isus Bunul Păstor”, complexul Royal este din 2006 în permanentă dezvoltare sub mâna meşterului Robu, iar câteva zeci de case şi vile au fost predate la cheie, inclusiv cu amenajarea curţii după gustul proprietarului şi priceperea meşterului. „Am, cred, cea mai bună şi complexă echipă. Acum, iarna, lucrez cu 60, dar pe vară ajung şi la 70-80, în plin sezon. Doar vreo 4-5 nu sunt din Săbăoani. Am beneficiat de fondurile europene pentru cursuri şi i-am specializat în două-trei meserii. O diplomă în plus nu strică. Chiar în perioada asta fac şcoală 20 de tineri, la Traian, într-o vilă pe care o avem în sat. Întâi ziceam că vom construi case pentru fete, dar cea mare, care face la Iaşi un masterat în managementul turismului, după ce a urnat ASE, nu crede că va veni aici. Mijlocia este în clasa a XII-a la liceul din Săbăoani şi se pregăteşte de Medicină, iar cea mică, la numai 10 ani, nu ştim ce cale va alege”, spune Valentin Robu.

Valentin RobuExemplul părinţilor este urmat de fete cu sfinţenie, chiar dacă averea familiei le poate asigura o viaţă fără griji. „În vacanţe merg la doamna Tereza Luca, la Activ Cont, unde învaţă cum şi ce documente se ţin la o firmă. Orice profesie ar alege, trebuie să ştie aceste lucruri. Au timp şi pentru distracţie, mergem în excursii, în concedii, dar fără prea mari pretenţii, cumpătaţi, aşa cum am fost toată viaţa”, mărturiseşte Valentin Robu.

Contrastul pare şocant: omul care are pe mână soarta a zeci de oameni, cel care gestionează lucrări de milioane de euro, merge cu familia în concediu la Debreţin, apele termale fiind considerate miraculoase de cel care şi-a „rupt” oasele pe şantiere. Un revelion în Austria s-a dovedit, la Europa House, ridicată de preotul Jerome, din Bacău, o petrecere de neuitat, alături de zeci de români care au ales cu modestie un loc puţin spectaculos, departe de opulenţa unor destinaţii de „fiţe”.

Dacă ar fi să-i invite la el acasă, la Săbăoani, pe toţi cei cărora le-a ridicat case, nu crede să rămână loc în curtea de 300 de metri pătraţi. „Ne-am împrietenit cu foarte mulţi dintre cei care ne-au fost clienţi, ne facem vizite, pe unii i-am cununat sau le-am botezat, aşa cum facem şi cu unii dintre salariaţi. Avem câteva zeci de fini, suntem acum o mare familie”, spune cu mândrie Valentin Robu.

Harnic şi modest, recunoaşte meritul soţiei de a fi la temelia fiecărei fapte bune. Dacă ar fi să spună secretul reuşitei, alege un singur cuvânt: credinţa.

Comentarii

WORDPRESS: 0