Slujba de vecernie va avea loc a doua zi de Paște și va fi oficiată de arhiepiscopul Tomisului și PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Creștinii ortodocși îl sărbătoresc marți, 23 aprilie, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință a binelui asupra răului. Unul dintre lăcașurile de cult din Roman cu hramul Sfântul Gheorghe este cel din zona străzii Griviței.
Pentru că ne aflăm în Postul Mare al Paștelui, preoții Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Roman vor face slujba vecerniei hramului luni, 6 mai, a doua zi de Paște, la care va participa, alături de PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și preoți din Eparhia Roman, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului (foto stânga), care va veni însoțit de corul Arhiepiscopiei Tomisului.
Biserica a fost construită între anii 1842-1847, de vornicul Grigore Done și soția sa Elena. Ctitorii au ridicat în curtea bisericii și un imobil pentru școală, respectând vechiul obicei al țării, potrivit căruia boierii, atunci când ridicau o biserică, construiau lângă ea și o școală, în vederea pregătirii de oameni vrednici slujirii religioase.
Tradiția ortodoxă spune că Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină, tatăl său fiind general roman.
Este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai creștinismului, imaginea sa fiind asociată întotdeauna cu vitejia nemărginită și credința în biserica creștină până la sacrificiul suprem. Legenda spune că Sfântul Gheorghe era înrolat în armata romană pe vremea împăratului Dioclețian și s-a făcut remarcat datorită faptelor sale. Pentru că nu vroia să renunțe la credința creștină, sfântul a fost întemnițat și supus torturilor: loviri cu sulița, trasul pe roată, bătaia cu biciul, hrănirea cu produse otrăvite și aruncarea în groapa cu var. Văzând tăria lui de caracter și minunile săvârșite, mulți păgâni au renunțat să se închine idolilor și au trecut la credința creștină, inclusiv împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian. În cele din urmă, împăratul a ordonat omorârea prin decapitare a Sfântului Gheorghe și a soției sale.
O altă legendă povestește că sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară, de aceea este reprezentat, în majoritatea icoanelor, călare pe un cal doborând cu sulița un balaur.
Se păstrează și astăzi obiceiul ca, în aceastăzi, stâlpii de la poarta casei să fie înveșmântați cu ramuri de salcie înmugurită, pentru ca oamenii să fie apărați de boli și pagubă. Sfântul Gheorghe este unul dintre sfinții protectori ai bisericilor, multe dintre acestea purtându-i numele. Este patronul spiritual al militarilor, pe 23 aprilie celebrându-se ziua Forțelor Terestre. Potrivit statisticilor existente la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, aproape un milion de români își aniversează astăzi ziua numelui.
[sam_ad id=”127″ codes=”true”]
Comentarii